Si totusi iubirea...

Si totusi iubirea...nu este o metafora si nici o idee indepartate de noi si de viata noastra...si totusi iubirea e cea care ar trebui sa ne inconjoare in fiecare zi a vietii noastre...
Aseara ma uitam la televizor..si din intamplare auzisem o femeie la vreo 60 de ani care afirma ca la varsta ei iubirea trece prin cap..bun..e demn de retinut.. "a trece prin cap"..de fapt batranica vroia sa spuna ca iubirea trece prin filtrul ratiunii si nu mai reprezinta..acea flacara care porneste din suflet..din inima.
Am inteles mesajul doamnei..vroia poate sa spuna ca o data cu trecerea anilor..iubirea nu mai exista..devine iubire rationala..atasament,obisnuinta..orice altceva dar nu iubire..Romantica din fire..sau poate prea sensibila si visatoare refuz sa cred ca..iubirea trece prin filtrul ratiunii...refuz sa cred ca iubirea nu porneste din suflet..si ca va trebui vreodata in viata mea sa "simulez" ca iubesc si sa stau alaturi de cineva doar din obisnuinta,atasament,frica..neputinta..Vreau sa cred si cred ca in ziua cand voi intalni iubirea...voi avea tot curajul de a o urma si de a ma increde in suflet..singurul capabil sa simta aceasta emotie si traire..Cred ca iubirea atunci cand exista nu moare niciodata...
Pesemne iubirea este un sentiment ce tine de sugestia noastra...oare? Tine de ratiune ? tine de instinct, tine de..atractie sexuala ? tine de placere...? Ce are oare legatura cu iubirea..?

In primul rand depinde despre ce fel de iubire vorbim..iubirea universala..iubirea eterna este o iubire pe care putini au capacitatea de a o intelege si de a o trai vreodata...iubirea adevarata..este iubirea care traieste pururea in noi si prin noi..ramane mereu cu noi..este o iubire libera si neconstransa ..care ne inalta , care ne innobileaza sufletele..si ne fac fericiti..ne simtim impliniti prin iubire..

In continuare am sa adaug doua din scrierile mele referitoare la iubire..


Iubirea doare...

Un om care nu iubeste,nu ajunge sa sufere...si totusi...iubirea ar trebui sa insemne bucurie,fericire...implinire langa omul de langa tine...ar trebui uitandu-te in ochii persoanei iubite sa vezi tot universul in care sa te regasesti ,dar iubirea este complicata....cred ca cel mai greu rol pe care il poate juca un om...este acela de a iubi...si de a invata sa iubeasca.....uneori iubim dar nu invatam cum sa iubim...e complicat...si un singur lucru stiu sigur...iubirea doare...

De ce ma face sa sufar omul pe care il iubesc?Oare de ce el nu intelege ca tot universul meu se regaseste in el...ca toate visele mele cladite cu grija le-am ascuns in el...sau le-am regasit in el...el nu vede...el nu vede iubirea mea si simt ca ma pierd si eu...e ciudat...iubirea e ciudata si e diferita...nu voi putea sa iubesc asa cum iubeste cel de langa mine...iubim in mii si mii de feluri...anumite lucruri sunt comune in toate iubirile...dorinta de a-l revedea pe omul iubit,dorinta de a fi cu el....dorinta de a-ti impartasi fiecare clipa din existenta ta alaturi de el...dorinta de a fi mereu langa tine...dorinta de a fi suflet langa suflet..invaluiti inntr-un parfum al fericirii si al bucuriei traite in 2 pentru a infrunta o viata...si asa mizera a societatii de azi...e atat de frumos sa iubesti...e atat de frumos sa fii iubit....dar e si dureros pe cat e de frumos...ceri mai mult si esti in stare sa oferi mai mult ..vrei sa ti se vada sentimentele...ca intr-o oglinda..dar....nu intotdeauna viata iti ofera un happy end....uneori trebuie sa iei in calcul ca poate de data asta nu a fost asa cum ai fi vrut sa fie,poate nu a fost o iubire adevarata sau poate ca....iubirea adevarata s-a transformat in obisnuinta...sau poate intr-o comoditate...uneori flacara,celebra licarire a iubirii din suflet dispare si.....in urma ei cauti tot felul de inlocuitorii,dar...uneori nu prea mai poti face nimic...decat sa pastrezi o amintire frumoasa si sa pornesti mai departe......caci...iubirea e minunata...oricat ai trai in poveste....povestea de iubire...va ramane mereu in sufletul tau...ca o parte integranta din tine...din universul tau...

Porneste mai departe pe drum....porneste mai departe si fii fericit....iubirea e poate cel mai frumos lucru de pe planeta...fara ea suntem niste animale,suntem niste bieti muritori care traiesc doar pentru interese meschine....iubirea e totul si totul e in iubire....incercati s-o gasiti si cand o pierdeti...pastratii urma...e minunata


Eterna iubire..

Ce este iubirea si cand simtim cu adevarat ca iubim? .iubirea e totul,si totul e in iubire...iubirea e singura amintire care ne incalzeste in noptile reci de iarna..si e singura amintire care ne face sa ne dorim sa traim..cu dorinta revederii...iubire,mic copil zburdalnic...adesea am crezut ca venisei pentru totdeauna la mine..vedeam in ochii tai sinceritatea si caldura...dar..ma inselasem ca de obicei...traiesti o viata dorind sa o gasesti..iar cand o gasesti..iti doresti cu disperare sa o pretuiesti ca sa nu o pierzi si din disperare...capeti incredere si siguranta ca va fi mereu acolo ,doar pentru tine..pana cand...intr-o zi..pierzi totul..si ramai singur,in intuneric..trist,nefericit...dezamagit..si cel mai rau dintre toate...neinteles...Zaci in tacere,dar nimeni nu te vede...tacerea asta o poti avea in sufletul intunecat,in sufletul in care soarele n-a mai poposit de cand s-a dus iubirea...tu zaci in tacere si incerci sa te vindeci...iubirea cand vine,cand sta si cand pleaca...iti lasa adesea o rana in suflet pe care greu cineva,candva va putea sa o vindece...de fapt acest lucru s-ar putea adeveri...dar oare ce e mai puternica frica sau dorinta de a o reintalni? Frica e mai puternica...sufletul se vindeca..timpul trece..intunecat si sfasiat de durere.,...sufletul se cicatrizeaza..dar se inchide..se fereste de o alta iubire care l-ar putea mistui definitiv...sufletul isi pune soldateii la poarta..sa pazeaza cararile intrarii...mai trece un timp...din nou..dorinta de iubire..redevine puternica..iar totul vine de la sine...poate data trecuta n-a fost sa fie...poate acum va fi sa fie...poate acum iubirea va putea sa stea mai mult...dar...de teama unei eventuale dureri..nu scapa sufletul....frica ramane acolo ghemuita...constiinta mereu ne avertizeaza..ai grija...sa nu te inseli din nou...ai grija sa nu cazi din nou...te simti puternic,dar esti fragil...te simti increzator..dar esti fricos in sine...

Iubirea e tot ce conteaza..chiar daca o avem si o pierdem..sa ne bucuram ca am trait si noi o parte din acest miracol numit :iubire.In zilele noastre majoritatea oamenilor sunt pur rationali si nu mai au timp pentru iubire...daca unii dintre voi o gasesc,o simt si au curajul sa creada in ea...atunci ea exista,si atunci considerati-va norocosi..pentru ca ati iubit si ati fost iubiti...asta conteaza..si cu asta ramanem..cu amintirea iubirilor..