Eu cu mine, la sfarsit de '09

Ma gandeam ca mai avem putin si conform calendarului se apropie sfarsitul anului..bun..si ce? Pai ca tot omul imi iau vacanta si plec, dar nu inainte de a-mi mai face cateva insemnari pe blog..ca deh la moda este sa aiba tot romanul un blog unde sa-si spuna supararile,ideile...cred ca in mare parte prietenii au fost inlocuiti cu acesti mici "destepti"..calculatoare de toate zilele si care sunt folosite din ce in ce mai des ..in fine..
Hai sa scriu si eu ceva, ca sa ramana...inainte aveam jurnale acum..calculatorul m-a virusat si pe mine..drept urmare asta e intr-un fel jurnalul meu online..cu mici exceptii normal.
2009 a fost un an fara prea multe urcusuri sau coborasuri...mi-am aprofundat relatia in care sunt, mi-am facut ceva amici noi...am pierdut cea mai mare prietenie..si cred ca in linii mari a fost un an monoton. N-am escaladat nici Everestul, n-am ajuns nici pe Acropole ...dar m-am multumit si cu Caraimanul nostru...Sper din suflet la anul sa plec din tara, bineinteles nu definitiv, n-ar plange tara dupa mine,nici eu dupa ea..dar...deocamdata asta e! Mai bine nu se poate, mai rau cat incape...Ma las la voia sortii mele...si as vrea de la mine sa-mi recapat credinta...am cam slabit-o..si simt lipsa ei...poate datorita pragmatismului din lume..m-a acaparat si pe mine..Cand eram mica aveam credinta ca pot orice..si stiam ca rugandu-l pe Dumnezeu , El o sa-mi implineasca orice..bineinteles atunci imi doream ca Boby, cainele sau Caty, pisica de pe langa bloc sa traiasca...acum ca sa fiu sincera..nici nu stiu ce as putea sa-i cer lui Dumnezeu...chiar stau si ma intreb ce imi doresc de la viata..altceva decat obiectele care nu-mi tin de cald, nici de bucurie....Ma multumesc cu putine de la viata asta..si totusi un lucru esential pe care ar trebui sa-l am ar fi speranta si credinta...dar de ex in momentul asta nu le am nici pe astea 2. Ma simt cumva la o limita a mea...o limita dupa care nu stiu ce va urma......Sunt in cautarea mea si stiu ca probabil drumul cel mai greu este acela al regasirii de sine...Cine sunt? De unde vin? Incotro ma duc si ce ma face cu adevarat fercita..sunt intrebari la care si anul viitor voi cauta sa le dau un raspuns...si sper sa reusesc...
Pana una alta, ma asteapta inca un an..greu...un an in care vreau sa mai fac o facultate, a 3..si tot nu e ceea ce-mi place,, dar...caut idealuri, vreau sa le ating, cred si sper sa imi aduca fericirea, stiu ca fericirea este in noi, in mine..ar trebui sa ma multumesc cu ceea ce am si sunt...pentru ca am si sunt..dar..ceva ma nemultumeste..si atunci promit ca la anul o sa ma apuc de treaba...o sa-mi caut menirea., o sa invat..o sa plec la Bucuresti sa mai fac o facultate...o sa plec in vacanta pe o insula in Grecia...si doar sa-mi dea Dumnezeu sanatate! Altceva nu vreau decat sanatate, pentru orice altceva exist eu..si stiu ca pot..
Cat priveste restul...au fost oamenii si lucruri care s-au dezlipit de viata mea anul asta...unii mi-au demonstrat ca nu ma merita, iar alte lucruri ca nu le merit eu pe ele...am decis sa termin o relatie de 7 ani de prietenie...poate pentru ca..face parte din viata, la un moment dat i-am simtit lipsa, dar acum sincer...m-am calit...si am trecut peste...am devenit de "otel" ...si am invatat sa erg mai departe..m-am saturat sa ma tot plang ca un rac tembel ce sunt..sa tot sper..ca oamenii sunt bunii..de parca asta ar conta..poate e deajuns sa fiu eu buna, sa fac eu ceea ce as astepta de la altii..astfel nimeni si nimic nu m-ar mai dezamagi...fac eu, ma ajut eu..cred eu..astfel incat asteptarile in privinta altora sa fie cat mai mica...n-am sa inteleg de ce..o prietenie de 7 ani se termina fara ca macar sa avem intrebarile si raspunsurile necesare, poate ca oricum nu ne mai potriveam in tiparul prieteniei perfecte...dar in fine..asta a fost pierderea anului..am sa recunosc ca-mi pare rau, dar asta e..ce naiba sa mai fac? Am intins o mana..si de data asta..cealalta mana a intarziat sa apara...iar eu..am obosit s-o astept..
Nu stiu..va doresc voua sa va bucurati de viata, dar sa nu uitati de cel de langa voi si de nevoile lui...la chestia asta tin..ajutatii si pe cei ce nu au, iubiti si protejati animalutele..si oameni neajutorati! Si in rest...multa,multa sanatate ...pentru ca asta e cea mai importanta. Ne auzim la anul..

In asteptarea Craciunului

Mos Craciun unde esti ? Daca anul asta vei veni…sa nu uiti ca astept sa-mi dai in dar un singur lucru, care intre noi fie vorba, nici macar nu este un lucru, ci mai degraba o emotie….
E emotie fara de care Craciunul, marea sarbatoare..n-ar fi decat un lucru banal…
Vreau sa-mi daruiesti emotia Craciunului ! Vreau sa retraiesc acea emotie ce in fiecare an imi incalzea sufletul in preajma ta…imi incalzeau sufletul acele zile minunate de Craciun…pentru ca le simteam adanc in fiinta mea…simteam in sufletul meu licarirea aceea a bucuriei pure de sarbatoare…
Pentru mine copil fiind, Craciunul era cea mai frumoasa sarbatoare…pentru ca eu aranjam bradul , pentru ca ieseam seara pe balcon si vedeam luminitile aprinse, pentru ca .puteam sa ies afara jucandu-ma in zapada pana inghetam..si puteam intra in casa incalzindu-ma langa bradul meu impodobit…si stateam uitandu-ma la el si la luminitile ce licareau….iar acea emotie…nu stiu daca vreun cuvant ar putea s-o descrie…ma gandesc…si-mi dau seama ca da ! Nici un cuvant n-ar putea-o descrie ! Pentru ca acea emotie unica din sufletul meu…era emotia Craciunului…era o stare de bine si de caldura launtrica pe care…o regaseam in sufletul meu pe atunci.
Si regret ca acum ma numesc adult si nu mai sunt copil….regret ca am ajuns sa o caut…si n-o mai gasesc…oricat as incerca s-o fac sa reinvie…imi dau seama ca e artificiala….si constat un lucru trist : cand eram micuta, n-aveam banii de astazi, nici toate cadourile , globuletele…si toate obiectele care fac referire la Craciun…dar sincer..nici n-aveam nevoie de ele…pentru ca aveam acea bucurie si emotie in suflet care umplea restul…sufletul meu fericit..imi era de-ajuns…Acum oricate as avea…si oricat de multe as cumpara….nimic nu-mi poate da starea aceea unica…iar aceasta constatare ma mahneste….
Acum ne organizam totul …pana si sarbatorile…nu mai stim sa traim pur si simplu..nu mai putem sa ne bucuram pentru ca am devenit adulti, sau poate grijile si realitatile cotidiene ne indeamna sa fim analitici,pragmatici si mai putini emotivi si sufletisti…
Ii invidiez pe toti copii ! Da ii invidiez pentru starile lor minunate…si ii invidiez ca maturizandu-ma nu mai pot trai ce traiesc ei !
Realitatea ne arata un Craciun comercial….un craciun al profitului, insensibil si lacom…un Craciun care te indeamna sa cumperi cat mai mult pentru a fi fericit si pentru a te simti implinit…Flerul afaceristului modern…a facut din craciun doar o alta modalitate de a face si mai multi bani….ei vand iluzii in fiecare noua jucarie pe care –o dau si cu fiecare noua reclama pe care o difuzeaza cu 2 luni chiar mai devreme de aceasta sarbatoare minunata…Iluzia ca ar putea crea superficial ceea ce in fond fiecare dintre noi cauta : Spiritul Craciunului !
Nu lasati pe nimeni si nimic sa va cumpere ceea ce se gaseste deja in voi…trebuie doar sa « scormoniti » in strafundurile fiintei noastre si sa regasiti bucuria de odinioara…..
Eu inca traiesc cu speranta ca o voi regasi ! Eu vreau sa cred in ea ! Sper ca anul acesta sa o simt din nou ca sa va pot spune din tot sufletul……Craciun fericit !

alegerile si poporul..- scurt rezumat -

Ascult Johannes Linstead si m-a luat un dor nebun de a scrie...
Lucrurile incep din nou sa se precipite in Romania, nu pot decat sa ma amuz pe seama evenimentelor interne...pentru ca de cate ori m-am agitat, nu am primit in schimb decat dureri de cap..
Cum tot romanul stie : vin alegerile!
Adevarate mase de oamenii au fost mobilizate si puse la treaba! E uimitor! Cel putin pentru mine, scepticul om, fin observator al vietii din jurul sau, da, e de-a dreptul uimitor!
Am un mare defect din frageda pruncie : acela de a nu putea fi egoista, doar pentru sine cum sunt majoritatea..astfel ca orice lucru in defavoarea celorlalti imi prilejuieste motiv de suparare, de indignare..
Si intr-adevar incep sa apare coincidentele, cum ar fi aceea ca oamenii s-au pus pe treaba, ii vezi cum incep sa asfalteze drumurile..cum fac curat, cum incep sa faca vaccinuri gratuite, sa ingrijesc de bunastarea ( si asa lipsa) a romanului de rand....Dar ce curios ca toate aceste lucruri se intampla cu 2,3 saptamani inainte de alegeri!!!????!!! E o COINCIDENTA prea mare, nu credeti? Cum tuturor le pasa exact acum de noi ? In tara noastra romaneasca primeaza partidele si a lor doctrina...totul se leaga si se dezleaga incepand cu ele..
Este un mare lant trofic bine pus la punct..si care functioneaza si va functiona in continuare..
Si sincer...a inceput sa-mi treaca amuzamentul, pentru ca felul in care traiesc multi oamenii din tara asta nu mai este motiv de gluma..realitatea e una crunta..
Oamenii o duc din ce in ce mai rau, din cauza crizei, spun unii, sau poate din cauza banilor care s-au tot luat pana acum si nu s-au mai pus la loc, spun altii.
Taxele se maresc, salariile scad, euro creste, oamenii sunt dati afara...studentii invata si se intreaba pentru ce invata, neavand siguranta unui loc de munca..totul este scump...Unii dintre noi muncesc o luna pentru 400-500 de euro, iar altii arunca cu ei intr-o seara...si atunci ma intreb : unde este dreptatea ?
Nu poti sa fii nepasator ...gandindu-te doar la tine! Vreau sa cred ca in noi mai exista o inima care bate si pentru cel mai nevoias, pentru cel care se bucura pentru o bucata de paine, pentru o haina mai calduroasa.
Imi este greu sa cred ca sufletele noastre au devenit doar obiecte..doar pietre ! Dar ceea ce vad incolo ma duce cu gandul...oameni care se folosesc de orice pentru a-si atinge scopurile !
Oamenii care mint cu nerusinare pentru un loc caldut..si sigur! Oamenii care nu au principii si nici valori morale!
Unde sunt dreptatea si adevarul ? Unde sunt oamenii responsabili de viata lor si a celorlalti? Unde este Romania, tara a celor viteji ?
A murit....!

Lucruri fara noima..

Vreau sa scriu despre lucruri fara noima, despre lucruri ce le stiu..despre un prezent pustiu..despre un trist prezent in care ma regasesc
Generatiile actuale continua sa mearga cu pasi repezi spre viitor..un viitor pe care il vedem din ce in ce mai des prin filmele SF-iste..vedem anumite proiectii ale viitorului..si cred ca majoritatea dintre noi se minuneaza..initial simt o teama, apoi refuza categoric sa se increada in acel viitor prezent din ce in ce mai des prin filme, documentare, etc. Omului i-ar veni greu sa se vada inlocuit de o masinarie..de un robot.Ar fi incantat sa stie ca este ajutat dar pe de cealalta parte probabil ca masinariile si tehnologia s-ar intoarce impotriva creatorului sau...
Trebuie sa acceptam ca vremurile in care traim nu sunt unele dintre cele mai grozave...poate trebuie sa acceptam ca incetul cu incetul..uitam cine suntem, de unde suntem..si pur si simplu ne lasam indoctrinati..ne alaturam valului...si mergem mai departe. Cultura omului modern se rezuma la..calculator. Omul modern nu prea mai are timp sa citeasca o carte...sa asculte o muzica de calitate sau sa viziteze o galerie de arta. Omul modern..vede totul prin prisma profitului, al castigului imediat...al distractiei superficiale..si a unei cunoasteri la fel de modeste. Omul modern nu mai are o istorie a neamului..si nici un prezent concret...intre realism si iluzionism, omul modern isi traieste viata incadrat in niste parametri monotoni.. Stim sigur ca va lua drept adevar tot ceea ce vede si aude..nu se va mai obosi sa-si cunoasca originile si nici sa-si respecte stramosii, pentru ca el e altcineva..si nu se identifica cu acei oamenii..in mod cert va fi un om al epocii moderne dezinhibat si preocupat de tot ce e nou...
Ma gandesc cu tristete ca toti mari nostri scriitori,pictori, actori...si asa mai departe...sunt pe cale de disparitie..si ma intreb ce va fi dupa? Cum va fi lumea fara acei oamenii ? Va fi mai buna sau mai rea? Se vor mai naste oamenii precum au fost ei? Sau lumea prin prisma evolutiei trebuie sa-si schimbe orientarile..chiar si pe cele culturale.
E trist ca omul modern nu prea acorda atentiei culturii si istoriei in general..
Istoria se rescrie pentru fiecare dintre noi..in fiecare moment al vietii noastre..si totusi fara o analiza a trecutului , nu putem fii cei de azi si nici macar cei de maine. Fara cultura..cel putin din punctul meu de vedere suntem pierduti intr-un spatiu...din care ne va fi greu sa mai izbutim a iesi. Un om are nevoie de cultura, are nevoie de istorie..are nevoie de toate..dar din pacate...prea putini se mai orienteaza spre ele...
Pacat....mie sincer imi pare rau ca nu ne dam seama ce tara minunata avem, cati oamenii cu o mare valoare artistica au trait in ea...aruncam totul pe fereastra prezentului si uitam sa ne mai uitam in urma noastra..nu putem exista fara istoria noastra si va trebui sa ne luptam cu acest handicap...
Nu ne dam seama cum am vedea prezentul prin ochi trecutului sau cum ne-am transforma ca si oamenii daca am citi o carte, daca am vizita o galerie de arta...
A fi rupt de realitate nu inseamna a fi cel de ieri ci a deveni cel care nu esti,nu ai fost si nu vei fi niciodata.
P.S. Inca incerc sa-mi demonstrez ca ma insel..lumea nu poate fi un loc lipsit de lumina!

Suferinta este drumul spre fericire

Suntem oamenii, iar oamenii gresesc....oamenii..viseaza, spera...lupta..plang..vor sa iubeasca si sa fie iubiti..dar multitudinea de ganduri, idealuri..fantezii..himere..dupa care alergam ne face sa mai si suferim sau sa facem pe alti oamenii sa sufere...si spunem ca nu e vina noastra ...si dam vina mereu pe ceilalti cand ne fac sa suferim....cand de fapt...tot ce facem noi in aceasta viata este sa interactionam cu oamenii, cu fel de fel de oamenii...pentru a ne cunoaste pe noi...oricati oamenii am cunoaste, oricat am umbla prin lumea asta mare..ne intoarcem la noi ...ne intoarcem mereu la noi ...si la sufletul nostru...si preferam sa umblam , sa fugim..in loc sa poposim in sufletul nostru...De ce ne ferim de sufletul nostru? De ce niciodata nu ascultam bataile inimii noastre ? De ce nu facem ce ne dicteaza inima ? Se poate insela nu? Da, se poate insela...dar oare ratiunea nu se poate insela? Ne putem insela..si putem gandi stramb despre lucruri drepte..dar..avem certitudinea ca nu vom regreta nimic din ce-am facut, nimic din ce-am spus..pentru ca..ne-am urmat sufletul..singurul nemuritor...Dar sufletele noastre sunt undeva inchise cu mii de lacate ferecate...iar cheia..e aruncata in valurile marii...in desertaciunea lumii...si a vietii...din cand in cand il mai simtim...dar ne doare...ne doare sufletul..pentru ca el mereu ne spune adevarul...ne spune cand nu suntem fericiti, ne spune cand suferim...iar noi , oamenii nu stim sa suferim...fugim de suferinta...ni se pare gresit sa suferim....

Oare suferinta nu este tot o stare, precum si bucuria , fericirea este ? De ce nu putem accepta suferinta, la fel cum putem accepta bucuria?

Adeseori am suferit, dar am fugit de suferinta pentru ca suferinta te face sa vezi realitatea, te face..sa plangi, te face sa ajungi la disperarea si la limitele tale ca om..te face sa-ti vezi ingradirea si limitarea...suferinta te face sa te vezi mic intr-o lume mare...te face sa te simti ignorat, invizibil..intr-o lume reala si palpabila...suferinta iti arata jumatatea goala a paharului...dar suferinta este o stare..care te caleste, acceptand suferinta...poti accepta si bucuria si fericirea...ca stari..stari care nu pot dainui la vesnicie...a fugi de suferinta, inseamna a fugi de tine insuti...a fugi de glasul inimii tale...Suferinta ne transforma ca oamenii...suferinta este un lucru necesar uneori...pentru ca doar ea are capacitatea profunda de a ne trezi...dintr-un somn adanc...si de a ne provoca transformarea..doar suferinta ne trage semnalele de alarma necesare..doar suferinta ne poate intari si ne poate face sa spunem ca suntem oamenii....si ca avem un suflet...doar cand suferim ne dam seama...ca avem suflet...si ca ne doare...si doare mai rau decat orice alta rana am avea..dar daca fugim de aceasta stare...ea va continua sa vina..si sa apara in viata noastra, cand invatam sa o acceptam..ca o parte integranta a fiintei noastre...ne dam seama ca suferinta are un rol si ca ...a suferi nu este atat de grav..pentru ca cele mai frumoase stari si lucruri..si opere de arta..se nasc din suferinta....si cele mai frumoase renasteri sufletesti...urmeaza suferintei...

Femeia in conceptia barbatului modern..si realitatea

Intru intr-un subiect vast, dificil..dar nu fara vreo urma de scapare...ma axez pe cunostintele mele de psihologie si de viata.. m-am gandit sa tratez o tema delicata.Poate ca n-as fi facut-o acum, daca nu ar fi fost lucrurile de asa natura incat sa simt eu nevoia aceasta de a pune pe foaie si de a stabili niste prioritati in a scrie..
Cine e femeia moderna ? Si ce reprezinta pentru ea acest lucru ? Prin ce se emancipeaza femeia in zilele noastre si cat de mult si-a pastrat principiile de viata sanatoase si neviciate?
Am s-o iau cu inceputul pentru ca indignarea mea s-a produs in discutia cu un amic...a reusit sa ma indigneze naturaletea in care imi relata anumite lucruri nenaturale in conceptia mea..
Chestia asta m-a indemnat sa scriu..si sa imi afirm punctul de vedere vis-a-vis de anumite lucruri gresit intelese.
Omul modern in conceptia multora..este omul vicios...sau viciat. Daca nu este, cu timpul va deveni..iar regresul evolutiei dinspre viciozitate nu prea exista. Majoritatea dintre noi preluam informatia fara sa o mai prelucram cu creierasele noastre..e de-ajuns sa spuna cativa un lucru, pentru ca apoi sa ne determine sa gandim la fel , sa facem la fel..Majoritatea dintre noi nu rezista impotriva valului nou creat...Valul se numeste..modernism..dar ce se ascunde sub el. sunt numai vicii,obsesii..bolii de personalitate si..complexe, rani nevindecate..si lista poate continua. Nu vreau sa vorbesc in termeni stiintifici pentru ca desi sunt femeie, pot da clasa multor barbatii care se bat cu pumnul in piept ca sunt barbatii..eu le pot dovedi cat de mult se inseala, dar nu asta vreau..Imi doresc nespus de mult sa vad femeia ..ca pe o femeie, nu ca pe un obiect sexual..nu ca pe o satisfacere a unei nevoi sexuale..
Poate ca la baza toti suntem niste animale..diferenta o face totusi : vointa,constiinta si ratiunea...din pacate multi dintre noi isi pierd firea de oameni si devin animale..Nu mai vad o femeie..vad o pereche de sani, un cur..doua picioare si...ceva lenjerie peste.Pentru barbati e un adevarat exercitiu de imaginatie in a vedea femeia..ca pe o femeie..asemeni lor...pentru ei femeia nu se va afla niciodata la nivelul lor.
Traiesc din pacate pentru mine..in cele mai tampite vremuri..uneori constat cu stupoare ca in fiecare zi..mai moare un suflet si se mai naste un idiot, un prost..un nesimtit..un om mort sufleteste..dar care isi dozeaza gradul de nesimtire incat sa supravietuiasca pana la sfarsit, ascuns dupa multitudinea de imagini, de etichete..Il intrebi cine este? Iti raspunde ca este cel din buletin!? Il intrebi ce face? O sa vezi ca se da mare..si se lauda..cu succesele lui..fizice, de parca asta e tot ce conteaza...de parca hainele,femeia ca obiect sexual, partidele de amor cu amantele,banii , masina si mai stiu eu ce ...e tot ce conteaza.
Pentru omul modern, materialist innascut..da! cu stupoare constat ca asta e tot ce conteaza! Nu mai pot schimba doua vorbe..ca acele doua vorbe sunt puse sub semnul interpretarilor..daca te uiti la cineva, ajungi sa devii agasanta..sau chiar paranoica..traim intr-o vreme in care sexul se consuma pe paine..Precum mancam si dormim..Daca te plictisesti sau nu prea..merge totusi sa faci o partida de sex..ca doar..nu suntem mai prejos nu? Vor veni curand si vremurile alea..cu prostituate prin vitrine..cu homosexuali infiind copii..iar noi o sa ne vedem de vietile noastre stupide, incercand din rasputeri sa ne reprimam sufletul..sa ne zicem : ca in ziua de azi trebuie sa fiu rau, sa fii pervers , si eventual..o sa ne doara-n cot pentru ca suntem o tara libera si avem o gandire libera....
Ma uit la mersul lucrurilor si..mai bine imi pun niste ochelari de cal..sa nu vad toate mizeriile astea..nu vreau sa fiu cine stie ce sfanta, pentru ca nu sunt..dar daca a ajuns sa fie o problema in a avea niste principii de viata..si a fi un om cu capul pe umeri, atunci..da sunt o fiinta anormala pentru vremurile astea..
Femeia din mine, e jumatate barbat..pentru ca in viata trebuie sa le imbini..pentru ca femeia din ziua de azi trebuie sa fie lucida, sa aiba o valoare morala si sufleteasca..sa incerce sa se autodepaseasca..si nu prin sex..a face sex si a-ti arata dezinhibarea pentru at0 satisface barbatul..aflat in calduri..e doar..un moft care va trece..Femeia are un rol...mult mai important decat barbatul in societate...
Femeia este cea care influenteaza societatea ..e cea care da nastere unor copii, e cea care ii educa..e cea care isi iubeste sotul,copilul..e si mama, e si sora..e si fiica..femeia prin esenta ei..e cea care perpetueaza specia si prin urmare e raspunzatoare de ceea ce perpetueaza mai departe..niste copii sanatosi, sau niste sclerozati..atat din punct de vedere biologic, genetic si psihic..femeia este direct raspunzatoare de urmasii ei..
Si sincera sa fiu...la cum este femeia moderna..o sa fim o natie pe cale de disparitie..femeia moderna fumeaza, ia contraceptive..face sex si tot felul de perversiuni sexuale..de cele mai multe ori datorita barbatului de langa ea...devine un obiect si atat..si chiar ii place...
Barbatii ajung sa perceapa toate femeile ca pe femeia lui..daca nu esti open mind..esti eliminat..pe criterii sexuale..
Din punctul meu de vedere..acolo unde nu exista echilibru, nu mai exista decat excese si exagerari..iar lucrurile se duc spre panta decaderilor definitive..
Ajungi sa vezi raul precum binele..si sa crezi ca ceea ce vezi si faci tu e bine...scara de valori a cazut..iar lumea a decazut..putini sunt acei care sunt oamenii normali..si eu ma numar printre ei. Poate problema nu sunt eu , sau femeile ca mine..poate problema este societatea desfranata in care traiesc..o societate cu multe handicapuri..caret traoeste clipa si crede ca va dainui 1000 de ani..
As vrea sa cititi aceste randuri si sa intelegeti un lucru simplu: suntem oamenii, iar oamenii mor!!!!!!!!! Asa ca nu mai fiti beti si drogati data viitoare..cand mai luati decizi importante..pentru ca totul in Universul asta are o rezonanta..indiferent daca bei apa de 2 lei sau de 10.000 de euro precum Madonna, tot o sa mori..si important ramane ce lasi in urma ta..iar multi nu vor lasa decat vorbe grele, dusmanii, aventuri...smecherii, furaciunii..minciunii...experiente sexuale..si etc..
Da..maybe sunt prea rigida, sau "fada"..dar eu ma consider femeie, pentru ca sunt o femeie..in adevaratul sens al cuvantului..si nu am de ce sa ma rusinez..indiferent cum ma catalogheaza ceilalti, la final..raman eu cu mine! Asta e tot ce conteaza..

O gramada de taxe pe litoral..

Am zis sa continui postarea unui articol referitor la litoralul anului 2009, mai mult pentru ca de fiecare data cand merg la plaja, la aproximativ 5 km de mine..am ocazia sa ma minunez si sa-mi spun ca trebuie sa reliefez anumite aspecte..
Pe la televizor apar o gramada de stiri despre litoralul romanesc...cat de ieftina este cazarea, mancarea...ce conditi bune sunt..sau imbunatatite..sau despre cat de multe lume este la plaja..
In primul rand ca sa mergi la plaja, sa faci o baie..si sa ai ghinionul de a nu fi localnic...te costa cam mult...dupa cum urmeaza...pe podul de la Cernavoda platesti taxa, ajungi in judetul Constanta, din nou taxa...vrei sa mergi in Mamaia..a.da! mai vine o taxa de intrare...dupa care...ajungi la hotel.parchezi masina pe trotuar..mai vine o taxa de parcare..depinde de zona..in Eforie Nord este 10 lei, in Costinesti 4 lei pe zi..si lista poate continua...apoi.vrei sa mergi la plaja..mai dai niste bani si pe sezlonguri..15-20 de lei pe zi..Avand in vedere cati bani ai dat pe drum, pe parcare, mai dai si pe sezlonguri..apoi..daca te apuca anumite necesitati fiziologice..trebuie sa mai scoti niste maruntis..sau daca vrei sa faci un dus 4 lei..
Dar..de ce nu privesti partea pozitiva..litoral 2009 se vrea a fi la "standarde europene" cu nesimtirea si lacomia pur romaneasca..
In 2009 cand traim in miezul unei crize financiare si cred eu in mijlocul prostiei care domina in jurul nostru...toti se gandesc cum sa profite, dar profitul lor merge pana la limite extreme...In tarile civilizate, oamenii se gandesc la semenul lor..in sensul in care daca tot ajungi pe litoralul lor, incearca sa iti ofere cat mai multe conditii, confort..pentru a te simti bine, iar anumite beneficii nu se platesc..cum ar fi sezlongurile, dusul sau wcul de pe plaja..Dar la noi e ca la noi..din orice, trebuie sa profitam chiar daca asta tine de civilizatie si bun simt..
S-au amplasat cosuri de gunoi pe plaja..de cativa ani, nu va ganditi ca de foarte mult timp si totusi...romanul nostru e tot nesimtit. Ii este lene sa se deplaseze pana acolo..asa ca..mai bine o pune langa bucatica lui, pe nisip..ca poate incepe vantul sa bata si ia punga lui..
Cand ajungi pe plaja..iti apare un panou mare pe care scrie ce ar trebui sa intalnesti pe plaja..ei bine..eu as spune ca apare exact ceea nu o sa vezi pe plaja..curatenie, ordine, oamenii draguti..si cu bun simt..
Vezi o puzderie de comercianti ambulanti..care o sa-ti sparga timpanele cu ofertele lor tentante: scoici de mare,namol, porumb fiert etc etc..sau daca ai norocul..o sa iti mai vina unul si altul de la bancile autohtone sa iti castige atentia ca sa te determine sa le accepti oferta... altul care sa iti faca masaj, sau altul care iti vinde bilete la spectacole ...si asa te relaxezi minunat..printre pungi , oamenii care danseaza..si nu orice dans ci dansul pinguinului!!!
Cat priveste taxele locale..daca nu ai de gand sa le platesti..adica cei 10 de ron pe zi pentru parcare..te trezesti cu caracatita pusa..si scoti mai multi bani din buzunar..
Traiesc la malul marii de la 2 luni..dar ca sa fiu sincera parca in nici un an n-am vazut ce am vazut in vara asta...nivelul de educatie al turistului roman a scazut considerabil, gradul de nesimtire a crescut enorm..si ma doare..ma doare pentru ca sunt de aici, pentru ca iubesc marea..si toate aceste mizerii parca iau dimensiuni exagerate in ochii mei..Eu pot sa compar anul asta..cu ceilalti ani..si pot sa zic ca sincer..an ca asta..n-am mai vazut..degeaba vin atatia oamenii pe litoral, daca nu au putina educatie in a pastra curatenia..si degeaba se impun atatea taxe...daca cei care le impun nu ofera nimic in schimb..pun o taxa a prostiei pe parcare pe niste locuri..care erau acolo dintotdeauna si care pana anul asta nu costau nimic..acum le-a tras o linie cu vopseaua si..coasta 10 de ron~! dar nu se gandesc sa faca ceva..sa mentina curatenia si ordinea in statiune..
I hate this ! Am ajuns sa nu mai merg la plaja din cauza acestei nesimtiri..mult zgomot, multa nesimtire si nimic care sa te faca sa te simti bine..
Acum am ales sa merg la namol..am ajuns la concluzia ca...e liniste, e bine, are proprietati curative si sincer..ma incarc cu energia pozitiva de care am nevoie..
Am sa fac niste poze si o sa le pun pe blogul doamnei Elena Udrea..ca sa vada si dumneai cum arata un litoral romanesc..in 2009..sa vedem daca ii face placere...mie una, nu!

Litoral 2009

Timpul si oamenii se schimba si inainte tindeam sa cred ca schimbarile nu pot fi decat in beneficiul societatii...oamenii nu pot decat evolua..doar traim in 2009..iar noi ar trebui sa reprezentam generatiile trecute...sau ce e mai bun din toate generatiile..
Dar nu stiu ce, cine sau pe cine reprezentam noi...
Litoral 2009...o zi oarecare..dis-de-dimineata..hotarata sa merg la plaja...singura.
M-am gandit sa schimb un pic atmosfera si sa incerc un loc pe care il adoram cand eram mica...Eforie Nord...
Ajunsa acolo..mi-am clatit ochii prin vitrine( ca orice femeie) dupa care am coborat pe plaja...unde..era o mare aglomeratie. Luand dintr-un capat in altul plaja..vroiam un loc aproape de mare..interesul meu final era sa inot, nu sa ma bronzez..dar nu am gasit..am decis sa merg in zona Belona.mai mult pentru ca atunci cand eram mica, mergeam in fiecare zi in acel loc...Astfel ma vad indreptandu-ma spre plaja copilariei mele...napadindu-ma amintirile..unor veri calduroase si senine de vara...cand toti eram niste copii, lipsiti de griji si dornici de balaceala...
Belona...a ramas doar o amintire..acum..o adevarata mizerie si dezordine..Am privit mahnita toata zona aceea..care alta data era atat de curata si ordonata..cum.in prezent este plina de mizerie, tot felul de garduri, sezlonguri...saltele..oamenii jucand fotbal pe un teren...amenajat pe nisipul dezordonat de tractoare sau cine stie de ce mana umana distrugatoare..
Am avut o imagine dezolanta si trista pentru mine...retraind imaginile din copilaria mea si vazand realitatea unei zile din 2009...tind sa cred ca mana umana e distrugatoare...acolo unde intervine omul..si interesul avutiei...acolo armonia se transforma in haos..un haos uman si urat...Plaja aceea curata,...si lina..devenise acum..o adevarata mizerie de plaja..
Mahnita am decis totusi sa mai fac o baie in mare..la Belona..poate pentru ultima data in viata mea in locul acela...priveam la golfuletul de langa Belona..unde in copilarie..inotam ...acum devenise Yachting Club..ingradit si..privat..inainte..oricine se putea bucura..de acel golfulet..dar acum..doar VIP-urile mai pot s-o faca..ce stupid.
Am vrut sa fac plaja la Belona..dar..unde? Ca spatiul din fata marii era ingradit..si plin de sezlonguri..iar apa..plina de mizerii:pungi, resturi de mancare..si o puzderie de alge..
Imi venea sa plang..dupa amintirile mele..dupa Belona copilariei mele..dupa apa aceea minunata..dupa bucuria ce o simteam cand intram in apa si vedeam soarele oglindindu-se in ea..s-au dus vremurile..iar romanii nostri sunt niste prost educati..si niste nesimtiti..sunt atatea tomberoane pe nisip..ei arunca in apa..ce mizerie..ce oamenii mizerabili..ca nu se gandesc decat la ei si la egoismul lor...De ce sunt atat de nepasatori..oare lor le place ? Cred ca le place sa stea ca porci in mizerie..pentru ca oricum vor pleca si ce lasa in urma lor e un dezastru.
Am plecat de acolo..si mi-am dat seama ca..chiar daca suntem in anul 2009,lumea nu s-a schimbat ba din contra ..a intrat intr-un regres total..nepasare,mizerie si..prostie..asta o sa vedeti in unele locuri de pe litoralul romanesc...
Ca sa nu mai vorbesc de taxele de pe litoral, unele de-a dreptul prostesti..in fine...traim in Romania si asta din pacate...e ghinionul nostru!

Ce sa cred?...printre ganduri efemere...

Printre frustrari...si lipsa unui iubiri autentice..ma regasesc din nou scriind...
M-am uitat la HBO si m-am trezind plangand la un film de dragoste autentic..si atunci mi-am pus intrebarea fireasca de ce oare plang? De unde vin lacrimile mele..vin poate din dorinta uriasa de a putea iubi si a de a fi iubita cum imi doresc eu...vin poate din dorinta uriasa de a gasi un barbat pe gusturile mele..care sa se contopeasca cu mine intr-un singur suflet?..Dar apoi ma trezesc si imi spun : oare visez? Da sigur visez cu ochii deschisi la acel Fat-Frumos al vremurilor noastre...un Fat Fumos gen "old fashion"...acel barbat care sa le aiba pe toate..bun gust, simtul umorului..jovialitate..optimism, senzualitate..un suflet de aur..si un intelect pe masura sufletului..Deja gata stiu, cunosc deja replica: bat campii...in cautarea unui barbat imposibil..Mda, si ce trist mi se pare...ca nu ma pot considera implinita si inteleasa...ca pot sa zic: da iubesc, dar...nu e o iubire..for ever..si atunci imi vine in minte altceva: poate asa sunt eu...ma plictisesc repede..si imi pierd repede interesul fata de un om..sau poate ca tocmai datorita acestui fapt pe care-l constat la mine..nu am gasit acel barbat care sa ma determine sa imi doresc sa il cunosc si sa il vad in fiecare zi a vietii mele..Toti spun ca daca destinul vrea sau ne "harazeste" un anumit om, mai devreme sau mai tarziu il vom intalni...dar..la naiba! Intelectul ma face sa fiu sceptica in privinta acestui lucru, pentru ca de multe ori alegerile ne apartin noua..noi ne alegem binele si raul din viata noastra prin energiile pe care le atragem rand pe rand...Universul ne da ceea ce ne dorim si gandim..si atunci barbatul de langa noi, nu reprezinta decat una din dorintele noastre materializate..si atunci poate ne multumim cu prea putin..uneori. Poate ca omul de langa mine, desi tin la el..nu este acel EL..si totusi de ce ma complac in situatia asta? Oare imi este frica de singuratate sau poate ca sunt prea lasa sa mai sper ca intr-o zi ...am sa patesc si eu ca fetele alea din filmele romantice..o sa pot iubi un barbat si am sa pot face totul in numele iubirii..jucand totul pentru o carte, ce poate fi castigatoare..Uneori imi doresc sa dau totul pentru a intalni barbatul potrivit..pentru a simti iubirea reala si autentica...iubirea aceea old fashion..iubirea aceea in starea ei spontana,romantica si vesnica...uneori tanjesc dupa ea, dar in ziua de azi..realitatea e alta..si ma face sa fiu pesimista..ma face doar sa visez cu ochii deschisi si din cand in cand sa ma trezesc si sa-mi spun ca : Fata, visezi prea mult pentru vremurile astea pragmatice! Si daca...uneori visez prea mult ca intr-o zi am sa ma indragostesc si o sa iubesc din tot sufletul meu...visez prea mult ca am sa pot privi in ochi un barbat si in acelasi timp inima sa-mi explodeze..soptindu-mi: El este, el este..! Da, visez prea mult si sunt prea lasa...o mare lasa.. simtind frica..de a nu ramane doar cu visele mele..copilaresti si iluzorii..Poate ca sunt o romantica..si o idealista ..si stiu ca sunt! Iar astea sunt defecte..nu mai sunt atribute in forta pentru secolul vitezei in care ne miscam...Ce sa fac? Nu stiu...destinul meu ma reprezinta pe mine..si e doar alegerea mea...
Oare se multumesc oamenii cu prea putin ? Sau poate eu ma multumesc cu prea putin din teama de a nu pierde si ceea ce am? ....Cine stie!?

Scanteia din sufletul nostru....

M-a indemnat sa scriu acest articol...moartea lui Michael.
Stiu! Toata lumea vorbeste despre moartea acestui om, toata lumea incearca sa isi explice moartea lui...si in acelasi timp toti isi dau seama ca am pierdut unul din oamenii valorosi ai planetei...si nu e mult spus.
Michael a fost unul din oamenii valorosi ai planetei...si va ramane...e trist ca lumea a aruncat cu fel de fel de mizerii in imaginea sa ca sa-i stirbeasca din faima si din renumele sau..Au reusit o vreme sa il transforme intr-un monstru...dar acum, o data cu moartea sa...toti au uitat si ii plang disparitia...
Pentru toti , la fel ca si pentru mine Michael a demonstrat un lucru magic...faptul ca atunci cand iti doresti un lucru din tot sufletul, atunci cand in tine exista acea scanteie magica....toate visele prind realitate...si poti ajunge acolo unde ai visat...la Michael a fost si destinul cred eu...destinul care l-a propulsat de mic in lumina reflectoarelor..a fost traiectoria unui geniu..spun geniu pentru ca ....doar un geniu ajunge sa inventeze un lucru nou, imbogateste lumea cu un lucru nou...el a lansat o moda in muzica, in dans...a inventat un stil...care nu va muri niciodata...a ramas nemuritor prin muzica sa..si va ramane...
Scanteia din sufletul sau si-a facut datoria....a unit popoare intregi..intr-un singur ritm si vibratie...in ritmul muzicii sale...
Si la fel ca un geniu.....a murit subit..lasand in urma lui o mare lipsa...lipsa unui adevarat artist, complet si aproape perfect..urma unui artist care a ajuns in varful piramidei prin talent,respect si mai ales munca...urma unui artist Unic..a fost Unic..si va ramane...
Precum melodia sa.."Gone to soon"....a disparut..incheindu-si misiunea aici, pe Terra.
Ne-a lasat o mostenire de pret si o lectie de valoare...sa nu ne omoram scanteia din sufletul nostru....sa nu o stingem niciodata...ci mai degraba sa facem tot posibilul s-o urmam...iar destinul va fi de partea noastra..
Universul, reprezentat de Dumnezeu..ne daruieste mereu ceea ce vrem, dar nu intotdeauna ceea ce vrem este spre binele nostru...traiectoria vietii noastre..este mereu o traiectorie a dorintelor noastra materializate..plus acea magie a destinului..dar.....magia destinului nu ne poate ajuta..daca noi nu vrem sa fim liberi..liberi sa credem in scanteia sufletului nostru...
Facand lucruri ce nu ne plac...lumea asta va deveni incetul cu incetul un Univers al groazei si al tristetii...vom duce o viata lipsita de orice gram al bucuriei...si pentru ce?
Urmati-va visul..sau visurile inimi voastre...cu orice pret...veti vedea ca se poate...orice ce se poate, trebuie doar sa iti doresti...totul porneste din suflet.........lasati-va scanteia din suflet sa fie libera..

Mitza

Azi sunt trista..trebuia sa fiu fericita, dar...durerea din sufletul meu..ma indeamna sa scriu un mic articol despre Mitzi.
Iubesc animalutele de cand eram mica...mi-am facut mereu o preocupare din a avea grija de ele. Le-am tratat mereu ca si pe copilasii mei..si am avut grija de ele..In copilarie toti ma poreclisera "mama natura", ciudat, ce-i drept dar imi spuneau asa pentru dragostea mea pentru animale si pentru natura in general. Am crescut acum, si dragostea mea pentru animale a ramas...si totusi..n-am crezut ca voi ajunge sa ma atasez de vreun animalut atat de tare..pana cand n-amavut-o pe Mitza.
Cand au gasit-o..era un ghem . O luam in palma si o cuprindeam in ea..o gasisera copii de la bloc abandonata langa tomberoanele de gunoi..si gandinsu-se la dragostea mea fata de animale..mi-au dat-o mie. Initial am fost reticenta..mai mult pentru ca nu puteam avea grija ei. Vazand-o atat de micuta si neajutorata..am rupt din timp si i-am acordat atentia mea..Am crescut-o pe Mitza..de la laptic pana cand a invatat de manance de toate..era o mare mancacioasa si jucausa..ii placea la nebunie sa se joace..
Am vrut s-o duc la bunicii mei..dar nu m-a lasat sufletul...nu puteam sa indur despartirea de ea..
Dar in urma cu 2 zile..cautand-o..am vazut-o plina de sange..izbucnind in plans, m-am grabit s-o duc la veterinar..in speranta ca va putea s-o faca bine. Dupa 2 zile de tratament..Mitza mea parea ca-si revine..dupa o muscatura de caine..dar..am crezut gresit..
As fi dat toti banii de care dispuneam sa o fac bine..si totusi..doctorii au fost reticenti in pronuntarea unui diagnostic..
Si in seara asta.... Mitza mea a murit..
A murit si simt ca mor de durere..era doar o pisicuta jucausa si mancacioasa de care ma atasasem enorm de mult..iar acum n-o mai am..n-o mai am si ma doare...ma doare ca am crezut ca se va face bine si..n-a fost asa...e ciudat..dar cand te atasezi e dureros ..e foarte dureros..si nu mai am cuvinte..

Cine te crezi a fi ?

De ce ? De ce ne credem cineva..cand de fapt nu suntem nimic? De ce ne hranim dintr-un orgoliu prea mare..ca sa fim niste egoisti...de ce ne gandim doar la noi..si la modul cum sa ne hranim egoismul excesiv? Oare de ce...de ce suntem ironici atunci cand n-ar trebui sa fim asa..? Viata e ciudata..pentru ca este incompleta,imperfecta..si incorecta..viata ne ofere lungi carari..si scurte popasuri..ne ofera dealuri si vai..desert si ape..ne ofera de toate..si din toate cate putin. Viata ne arata cat de mici si nesemnificativi suntem..Viata ne invata sa fim oamenii..sa ne schimbam, sa alergam..sa ne ranim,sa iubim..sa fugim..sa plangem si sa fim fericiti..Viata e jocul cel mai periculos pe care suntem datori sa-l jucam pana la capat..pana la ultima suflare..si nu avem putere asupra ei..si nici macar asupra noastra. Suntem niste nimicuri..in fata celui care ne-a creat..iar cel care se crede cineva..o sa fie pus in fata faptului implinit..se va trezi intr-o zi lovit de soarta..si se va intreba:Cine sunt eu? Ce este viata? Nu va credeti ceea ce nu sunteti..indiferent de meserie, sunteti oamenii..iar oamenii mor,plang,rad..fac lucruri comune si banale..asa ca lasati orgoliul si infumurarea si priviti viata in toate simplitatea ei. Lucrurile sunt simple, noi le complicam...viata e minunata, noi nu stim s-o traim! Ne cream labirinturi..si fugim..de noi insine..pastram distanta de ceilalti..si ne credem mult mai importantii..uitam sa fim altruisti,sa ne iubim semeni ca pe noi insine..si sa fim simpli...pentru noi simplitatea nu mai exista...Filofozia asupra mortii este cea mai adanca filozofie! Ganditi-va putin..la efemeritatea voastra

Nimeni de nicaieri...

De ce oamenii ajung sa-si puna capat vietii? Sa fie un moment spontan sau poate urmarea unui gand care ii urmareste de-a lungul timpului pana la infaptuirea actului respectiv? Nu stiu...
Dar vecinul meu m-a determinat sa scriu acest articol..pesemne ca el sunt multi...Rautatea umana nu are limite..ne vedem de vietile noastre si de grijile noastre si uitam de cel de langa noi. Facem un lucru bun doar atunci cand demonstram ceva,cuiva...altfel..nu prea avem de ce sa facem un lucru bun..
Vecinul meu a fost sofer..toata viata a muncit sa-si intretina familia : cei 2 baietii si o sotie care intre noi fie vorba ..n-a muncit niciodata. Si omul nostru, nea Ion, a muncit si a facut totul pentru familia sa..pe vremea lui 'Ceasca' era sofer pe camion, dupa revolutie, sofer de Maxi Taxi, as putea spune ca nu era un om citit,cult..dar avea un suflet bun, iar asta e un element care conteaza.Dar cum timpul trece si nu iarta pe nimeni..a ajuns sa iasa la pensie, o pensie pe care n-a vazut-o niciodata..veti intreba de ce? Ei bine, din cauza sotiei sale..Femeia aceasta toata viata l-a coordonat, l-a impulsionat si l-a controlat..a stat pe "urmele lui" de cand s-au casatorit pana cand..pana cand.Sotia lui a hotarat ca e mai bine sa-i revina ei pensia. Tot ea, vesnic nemultumita de el..de dimineata pana seara il certa si ii reprosa fel de fel de lucruri. De la 5 dimineata..se auzeau tipetele ei..injuraturile si felul urat in care ii vorbea omului care a intretinut-o toata viata ei. Si nea Ion..iesit la pensie, s-a demoralizat si mai mult..a luat-o pe calea bauturii ca sa mai uite de problemele de acasa..dar nu putea..acasa mereu era scandal si mereu el era cel vinovat.De multe ori dormea pe unde apuca, pentru ca sotie lui uita de el..si nu se mai deranja sa ii deschida usa de la intrare..Oricine l-ar fi vazut...n-ar fi dat 2 bani pe el..desi nu era un om sarac, dar din cauza neingrijirii si a sotiei..a ajuns intr-o stare deplorabila.Imi aduc aminte cum statea pe scara blocului..fumand tigara dupa tigara..eu ma duceam sa duc mancare la cateii din jurul blocului, iar el mereu venea sa-mi tina de urat..si sa mai schimbe 2 vorbe cu cineva. Poate ma admira in sinea lui..ca eu aveam grija de toate animalutele din jurul blocului, dar de el..n-avea grija nimeni..nici macar cei 2 baietii plecati inafara..ramas singur,...cred ca a decis sa- faca pe plac sotiei lui si sa se duca "dracului" cum mereu spunea ea..In cele din urma s-a sinucis , in subsolul blocului socand pe toata lumea, mai putin pe sotia lui. Saracul om..mi-am spus, a avut o viata chinuita si a cedat in cele din urma..Imi pare tare rau de el..mai mult pentru ca am vazut toate starile lui..si am citit tristetea lui si n-am facut nimic. S-a sinucis si in 2 zile l-a si ingropat..scumpa lui sotie, care inca se plangea ca a pus-o la cheltuiala! Ca pe un caine l-a ingropat..si la o saptamana fiul ei dadea petrecere de ziua lui..
Concluzia este ca..viata e nedreapta pentru unii oamenii..si doamne fereste sa nimeresti o femeie afurisita ! Femeile rele ruineaza totul..prin rautatea lor de-a dreptul demonica..barbatii,unii dintre ei..sunt firi slabe si cedeaza..pacat..pacat de nea' Ion.

In love with another man , by Jazmine Sullivan

If I could... could forget him
I would... please believe me
And I know that I should throw the towel in
But baby it's not... not that easy
You treat me so much better than him
And if I was sane there'd be no competition
But... but I'm in love with someone else
And I'm so sorry
I'm in love with another man
And I know it aint right

You should go and find someone else
Who can treat you right
Give you the world
Someone who understands the man you are
Cause baby you shine so bright
And I would just dim your star
A girl who'll treat you like you treat them
Boy I know there's plenty women
Who would love to have a man like you
But I'm in love with someone else...
I'm so sorry baby
I know I aint right... no no no no no no
For what I did to you baby

I can't explain why it's him and not you
But at the end of the day baby I just don't want to
Cause he aint no doctor
And we always seem to fight, he got the perfect body
And sometimes he don't even treat me right
Oh but when I'm with him, but when I'm with him
When I'm with him, aint nobody else like it
I'm so sorry baby that I have to do this to you
But I can't go on pretending...
Cause I love him, I love him
And I'm so sorry... do you hear me?
I'm so sorry but I love that man
I love that man...
He aint always right , but he's just right for me
I'm in love with another man... and I'm so sorry...
But I love someone else...

Jazmine Sullivan - Lions,tigers and bears

I’m not scared of lions and tigers and bears
But I’m scared of (loving you)
I’m not scared to perform at a sold out affair (that’s right)
But I’m scared of (loving you)
Am I the only one who thinks an impossible task?
Why it don’t last? Is that too much to ask?
Why do we love love, when love seems to hate us?

Sorry if I sound so filled with gloom
You say you care and I know you do
But this is from my experience
And my conclusion only makes sense
Just cause I love u and u love me,
It doesn’t mean that that we’re meant to be,
I can climb mountains, swim cross the seas,
But the most frightening thing is you and me!

I’m not scared of lions and tigers and bears (oh my)
But I’m scared of (loving you)
I’m not scared to perform at a sold out affair (that’s right)
But I’m scared of (loving you)
Am I the only one who thinks an impossible task?
Why it don’t last? Is that too much to ask?
Why do we love Love, when Love seems to hate us?

Most circumstances I know my fate
But in this love thing I don’t get the game
Why does it feel like those who give in,
They only wind up losing a friend?
Just cause I love u and u love me,
It doesn’t mean that we’ll ever be,
Fly cross the ocean, sing for the Queen,
But the most frightening thing is you and me!

I’m not scared of lions and tigers and bears (oh my)
But I’m scared of (loving you)
I’m not scared to perform at a sold out affair (that’s right)
But I’m scared of (loving you)
Am I the only one who thinks an impossible task?
Why it don’t last? Is that too much to ask?
Why do we love Love, when Love seems to hate us?

I’m not sure no, I’m not sure
But if we never try we’ll never know
It’s better to have loved than not to love at all
But trying is worst than to stumble and fall
And if what we do?
I’d rather it be with you
Cause at least there will be
Sweet memories

I’m not scared of lions and tigers and bears (oh my)
But I’m scared of (loving you)
I’m not scared to perform at a sold out affair (that’s right)
But I’m scared of (loving you)
Am I the only one who thinks an impossible task?
Why it don’t last? Is that too much to ask?
Why do we love love, when love seems to hate us?

Femeia...

De la cer la pamant, pentru o femeie nu e prea mult
Ii da putere dragostea, ai grija nu te juca!
Privesti pierdut in ochii ei si dragostea nu o mai vrei
Dar stii, orice s-ar intampla, femeia mereu va lupta
O femeie-n viata ta e ca focul, nu uita
Arde, sufera si plange, vointa femeii invinge
O femeie-n viata ta e ca focul, nu uita
Chiar de sufera si plange, vointa femeii invinge

De la pamant la nori, iubirea iti ofera aripi sa zbori
Si orice s-ar intampla nu poti renunta la ea
Privesti pierdut in ochii ei si dragostea nu o mai vrei
Dar stii, orice s-ar intampla, femeia mereu va lupta
O femeie-n viata ta e ca focul, nu uita
Arde, sufera si plange, vointa femeii invinge
O femeie-n viata ta e ca focul, nu uita
Chiar de sufera si plange, vointa femeii invinge

Atunci cand iubirea se duce
Atunci cand doar lacrimi ti-aduce
Ofera-i doar dragostea ta
Atunci are mai mare nevoie de ea
Atunci cand nu stie ce simte
Atunci cand greseste si minte
Ofera-i doar dragostea ta
Atunci are mai mare de ea

I don't know

Nu stiu cum sa incep, dar incep...imi place enorm de mult sa scriu, e a doua placere, dupa cea cu cititul de carti.Suna plictisitor, dar ..imi place sa citesc si imi place sa scriu..si regret sau cel putin inca regret ca n-am facut o facultate de litere.Era visul meu candva sa fiu profesoara, apoi cu timpul mi-am dat seama ca frumosul,arta si bunul gust sunt lucruri care se pretuiesc tot mai putin si n-as fi razbit in incercarea mea de a perpetua acele lucruri esentiale care conteaza si tin de formarea culturala a omului modern.Ma resemnasem cu ideea ca va trebui sa fac ceva din care sa ajung sa si traiesc, va trebui sa-mi adorm visele..poate pentru totdeauna..
Asa am terminat o facultate de stiinte economice..din care n-am inteles prea multe..si un liceu economic din care intelesesem ca sigur nu asta era sa fie drumul meu de mai departe..
Am plecat de la muzica si am ajuns in cu totul alta directie..pesemne viata mea nu avea sa fie una cu un drum precis si o tinta directa..nu pot..oscilatia s-a vazut..si se vede inca...dar ce folos..
Mi-am adormit visele undeva in interiorul meu..si am pornit pe un drum care imi aduce satisfactii, dar nu ma implineste ca om, ca personalitate..
Nu pot sa fiu ceea ce nu stiu a fi..si nu pot a fi..am multe de oferit..dar drumul acela e undeva paralel cu mine..imi face cu ochiul si ma asteapta, iar eu ca o lasa ..ma prefac ca nu il vad..Mi-e frica, dar stiu ca in ziua cand ma voi elibera de lanturile constiintei mele..am sa alerg pe drumul meu..fericita, poate saraca, dar implinita ca..fac ceea ce-mi place, ca sunt cine trebuie sa fiu..si ca sunt mandra de mine..da mandra ca am avut curajul sa aleg calea mea..
Teatru, muzica si literatura...vis poem..adormit..neimplinit..dar neuitat..candva o sa ma intorc si o sa am curajul sa fiu eu..

Scrisoare catre Fat - Frumos

Am crezut ca intr`o zi buzduganul va lovi in usa mea si am sa ies sa te imbratisez
Vroiam sa`ti revad calul alb
Mi`ai promis ca`l voi calari candva
Si acum cand in sfarsit as fi putut
Ne`ai lasat sa ratacim printre faruri de masini
Trebuia sa crestem mari si sa luptam cu toti zmeii din lume,
Nimeni nu mai vrea sa lupte, Fat-Frumos
Oamenii n`au timp sa fie viteji
Unii spun ca viata e o lupta dar foarte rar aud pe cineva care sa fie sigur ca a castigat sau a pierdut

Mi`ai promis ca o sa ma inveti ce`ai onoarea Fat-Frumos
Da` nimeni nu mai foloseste cuvantul asta
Nici in reclame nu l`am auzit, foarte rar in filme
Da` mereu apare unu care spune ca esti prost daca ai onoare
Ai plecat... si nu m`ai lamurit

In fiecare seara ajungem in acelasi loc, Fat-Frumos, niste case mici
Iar eu stiu sigur ca am fost in castelul tau
Mi`ai spus ca nu pot sa stau mult,
Venea zmeul si trebuia va luptati
Si toti oamenii fac aceleasi lucruri
Cei singuri, inta`n casa, arunca niste chei pe masa , se duc la frigider, scot o sticla, beau, si privesc in gol
Apoi se trezesc ca din vis
Se duc in alta camera, se aseaza pe canapea si dau drumul la televizor
In fiecare seara, mii de oameni fac aceleasi lucruri, in acelasi timp, in aceleasi case mici, Fat-Frumos

Am fi putut fi singuri Fat-Frumos
Mi`ai promis ca n`o sa dormim doua nopti in acelasi loc Fat-Frumos
C`o sa zburam peste munti calare pe`un caii nostri albi
Si`o sa calatorim in acelasi timp cu stelele,
Si unde vom vedea o luminita cat de mica, acolo vom cobori, si vom innopta
M`am gandit ca n`o sa pot zbura Fat-Frumos
Dar eram sigur ca voi calatori
Si luminite sunt peste tot Fat-Frumos, asta ma doare
Nici macar n`ar fi trebuit sa le cautam
E mult mai simplu decat pe vremea ta , si tu nu esti aici
Spuneai sa inconjuram pamantul
Si sa raspandim binele in lume
Dar nu mi`ai spus niciodata ce inseamna binele
N`ai apucat!

De ce m`ai lasat Fat-Frumos, de ce?
M`ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini
Nu stiu drumul spre castel
Si acasa doare
De ce m`ai tradat Fat-Frumos, de ce?
Treci incoace sa lupti,
Sa m`ajuti sa castig
Nu mai stiu sa iubesc
Fara tine mi`e frig

Stii cat se cearta oamenii pe chestia asta cu binele?
Ma enervezi Fat-Frumos ca esti iresponsabil
M`ai lasat cu ochii`n soare
Vreau sa fac tot ce faceai tu,
Si sa traiesc cum traiai tu, Fat-Frumos
Si sa`i invat si pe altii
Prietenii trebuia sa ma ajute, nu Fat-Frumos?
Trebuia sa plecam impreuna la drum
Trebuia sa stiu sa`i aleg, nu Fat-Frumos?
Ei bine, afla ca sunt singur!

De ce m`ai lasat Fat-Frumos, de ce?
M`ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini
Nu stiu drumul spre castel
Si acasa doare

Sunt singur si tu nu esti aici
Fomila, Setila, Pasari-Lati-Lungila
Sunt inconjurat de niste idioti in costume gri
Cu care ma vad miercurea la mall
Si care canta cantece despr bere
Si nici macar nu`si mai amintesc de tine
Imi spun ca au cunoscut`o doar pe Ileana Cosanzeana
Dar ca de tine nu`si aduc aminte
Si rad Fat-Frumos, rad de tine, rad de mine
Trebuia sa fii aici, lasule, sa ne`nveti sa luptam,
Sa ne vorbesti despre onoare si prietenie
Sa ne spui despre sacrificiu
Trebuia ramai aici, sa te aperi, Fat-Frumos
Pentru ca eu n`o pot face in locul tau
Ca nu m`ai invatat Fat-Frumos

Ai plecat ca un las, Fat-Frumos
Si nu ne`ai invatat nimic
Ai fi putut macar sa`mi spui
Cum ai facut s`o iubesti doar pe ea Fat-Frumos,
Pentru ca eu stiu ca ea te`a ajutat mult
Cum ai reusit sa iubesti o singura fata ?

Te urasc Fat-Frumos,
Te urasc in numele tuturor calculatoarelor din lume
Tastez numele tau, si mii de pagini imi vorbesc despre tine
Si tu nu esti nicaieri Fat-Frumos
Si nici zmeul nu mai e printre noi
Asa as fi fost sigur ca ai existat
Ai plecat Fat-Frumos, si ai luat cu tine si binele sï rau

Te urasc, Fat-Frumos
Te urasc

Fericire

Fericire
by Vama Veche

"progresam si uitam sa fim fericiti..
ingropam bucurii intr-o mare de biti
nu te mai poti ascunde..esti mult prea conectat
nu mai poti sa fii singur...esti identificat
nu mai poti sa refuzi..nu te lasa sa crezi...
te invata sa-ti cauti iubirea pe net
viata este viteza..
nu mai poti sa te-opresti!
te strivesc cei din urma daca incetinesti!
cineva sa opreaca invazia de biti!
cineva sa ne faca din nou fericiti..."



fericire-i cand iarba apare
fericirea e ca raza de soare,
intra in cort si iti mangaie fata
aerul sarat...
fericire-i o sticla de vin,
fericire e cerul senin,
intr-o zi in care ai hotarat
sa alergi pe camp...
fericire-i cand puiul de om
vrea in brate si moare de somn
fericire-i cand frunzele cad
la un picnic in parc...
fericire e cand iti-amintesti
cat de fericit esti cand iubesti
fericire e cand dormi tu la ea
kiar pe canapea...
fericire e cand tatal tau
te invita la el in birou
si deschide o sticla de bere
prima bere din..viata ta!

fericiti...
fericitï...

I remember you ! (Speranta moare ultima )

Iubire..
Suflet boem alergand printr-o lume iluzorie, credeam adesea ca iubisem cu adevarat..si pe cat de adesea crezusem..tot atat de adesea ma inselasem..
Am confundat iubirea cu amagirea unei iubiri..ori sigur iubirea nu este amagire...acea iubire la care visez..este unica si irepetabila.Mai demult afirmasem ca suntem capabili sa iubim de multe ori..pesemne suntem, dar nu la fel si nu oricand , oricum. Nu suntem capabili sa iubim din tot sufletul si pentru totdeauna..la fel si pe oricine.Nu putem oferi acelasi tip de iubire ca si cand iubirea este un fel de produs consumat la infinit..nu! Iubirea e ceva unic ..exista sau nu exista..o simti sau nu o simti...si te simti obligat s-o simti..dar ea exista atunci cand nu esti obligat s-o simti si totusi o simti. Iubirea e ceva ce porneste din sufletul nostru , nu din ratiunea noastra..e ceva ce simti in inima ta..la fiecare bataie..e ceva inexplicabil si nu ai putea sa definesti in cuvinte acea stare de bine care te indeamna la mai mult..Nu poti iubi rational...nu poti sa zici da, il iubesc pe X pentru ca uite ce baiat bun este, ce frumos este, ce destept este..la fel cum nu o poti iubi pe Y doar pentru ca e frumoasa si are bani..E adevarat iti poti impune sa stai cu cineva din considerente rationale..dar nu e o solutie..
Speranta moare ultima intotdeauna..remember that! Speranta ca azi esti cu cineva pe care nu-l iubesti, dar te minti ca-l iubesti..si speri ca intr-o zi vei gasi iubirea..e ceva la care trebuie sa speri si trebuie sa crezi. Poate de aceea majoritatea cuplurilor se destrama..nu exista iubire cu adevarat..orice alt considerent decat iubirea distruge cu timpul relatia..Pentru ca in ziua cand adevarata iubire apare..nimic nu mai conteaza, nici viata ta macar..nici tu, nici restul lumii..iubesti din suflet si dai totul..uiti de teama, uiti de tot ce a fost si o iei de la capat..pentru ca simti, iar asta e cel mai important lucru.
Imi doresc sa gasesc iubirea adevarata..si in suflet stiu ca o voi gasi..stiu ca El exista si e tot ce am nevoie.. nu vreau sa par copilaroasa sau prea visatoare...dar si daca sunt , nu vad o problema in asta.Vreau sa vad lumea cu ochii de copil..vreau sa cred si sa visez..pentru ca asta e un lucru frumos..
El exista, ...iar el e un fel de mine intr-o varianta masculina..mai trebuie doar sa-l intalnesc..intr-o buna zi..sau intr-o zi buna..
Oriunde ai fi, te voi intalni..caci nu uita : speranta moare ultima!

Casatoria & Moartea =O filozofie a vietii

Sentimentele sunt cele ce-mi anima viata ...si ma fac sa traiesc...
Sunt un om puternic, pentru ca un om puternic nu poate decat sa traiasca tinand capul ridicat si mergand inainte indiferent de consecinte..un om puternic din punctul meu de vedere este un om care tine la demnitate si la libertate.Sunt lucruri la care tin enorm..libertatea este cel mai de pret lucru de pe pamantul asta..poate si de aceea e bine s-o pretuim si sa nu o ingradim singuri.Omul care ne iubeste , este omul care intelege ce inseamna sa iubesti...ce inseamna sa oferi iubirea in forma ei sublima, perfecta..si altruista. Iubirea oferita pentru totdeauna nu poate fi decat o forma de iubire nepamanteana..lipsita de egoism,invidie,posesivitate..Cand iubesti nu poti fi posesiv..poti doar sa oferi toata libertatea si increderea ta ..poti doar sa faci totul pentru celalalt ,nedorind nimic in schimb..poti doar sa traiesti clipa si poti doar multumi pentru existenta celuilalt.Cand incercam sa materializam iubirea..incetul cu incetul farmecul se duce...si aici ma refer la toate acele ritualuri care nu tin de ceea ce simtim ci de ceea ce trebuie sa simtim.De ce trebuie sa traim iubirea cum ni se impune s-o traim..de ce e obligatoriu sa-i cumpar iubitului nu stiu ce cadou in nu stiu ce zi..cand poate eu nu vreau..De ce mi se spune ca pentru a iubi trebuie sa fac X si Y lucru..cat de fals imi suna aceste clisee care nu fac decat sa ne inradacineze in niste obiceiuri si ritualuri care n-au de-a face cu ceea ce simte in particular fiecare om. Un lucru pe care am ajuns sa-l dispretuiesc..
Nunta si inmormantarea
Stiu ca citind aceste randuri..oricare dintre voi va avea tendinta sa ma dezaprobe..si e oky, asta inseamna ca v-ati gandit si voi si aveti o parere.
Asta e doar parerea mea..ciudata si nonconformista.Nu tin sa fiu catalogata intr-un anumit fel...dar..mi s-a intamplat sa fiu pe un stadion..la meci, tot stadionul sa se ridice in picioare iar eu sa nu ma ridic pentru ca nu simteam nevoia.Adica..nu fac un lucru pentru ca trebuie, il fac pentru ca simt, cand simt ...
Nunta..hm..se cunosc de putin timp sau poate de ani..si hotarasc sa-si oficializeze relatia...si daca lucrurile pana atunci merg bine si intr-o forma pasnica..ei bine, din acel moment totul se schimba..dramaatic chiar!
Incepe stresul..rutina aceea nenorocita care strica totul..Strica farmecul si intelesul adevarat al unei nunti! Nunta a devenit un business..o petrecere ceva mai mare..care acapareaza nervi,banii, stres..toate neamurile si toate rudele..si cel mai tare ii acapareaza pe miri.Ei nu se mai bucura pentru decizia lor..ci..din contra..se enerveaza! Alergatura,cumparaturi..pregatiri..poze,haine..programari..invitatii..bla bla bla..telefoane...stres..din plin!
Dar culmea este ca..toti accepta de dragul rutinei..de dragul spiritului de imitatie..accepta aceasta forma de celebrare a relatiei dintre ei. In fond o data cu hotararea nunti..managerii nu mai sunt mirii..ci ceilaltii..sa-i vezi cum se ocupa fiecare sa "iasa treaba buna", cum muncesc pe branci ca furnicutele..pentru o zi de distractie si pentru o cheltuiala colosala..sau pentru o indatorare fundamentala.Ei bine..toti zic ca se merita..vine si ziua cu pricina..un "du-te vino" din care mirii nu-si mai aduc aminte mai nimic..isi aduc aminte alergatura de dinainte..si graba din ziua cu pricina..si stresul sa aiba toti ce le trebuie..dar le raman pozele si filmarile..iar asta e dovada ca s-au simtit bine in "chipurile" cea mai frumoasa zi a vietii lor..
Pe scurt: daca o sa ma marit vreodata (desi nu stiu sigur ca se va intampla asta)..fie nu-mi fac nunta, fie va fi ceva simplu si memorabil.

Inmormantarile..sunt alta tragedie a omului modern. Cand moare cineva, omul nostru spune :Doamne fereste! Acum vin eu sa intreb..de ce spui :Doamne fereste! Cum poti sa spui Doamne fereste pentru un lucru atat de uman..cum e moartea..din start..Dumnezeu nu are cum sa te fereasca de un lucru atat de natural..atat de firesc..cum e moartea sau poate cineva mai crede ca Dumnezeu il va feri de moarte..si ii va darui "viata vesnica pe pamant".Ce comic suna..dar..cititi bine..Nimeni nu este nemuritor si nu mai spuneti:Doamne fereste! Ca eu am sa completez..Pana te nimereste! Si cand te nimereste..o sa regreti ca n-ai trait fiecare clipa a vietii tale constient de tine si de viata ta! Moartea e doar o trecere..si greseala noastra e..legarea de aceasta viata..Nu am sa va predau teologie si nici religie..o sa va spun ca oamenii mai si mor..azi e unul,maine altul..nu avem ce face...o sa ne vina si noua randul..si nu se stie cand..Gandirea rationala ne spune ca..la batranete..dar nici asta nu e sigur..deci :nimic nu e sigur
Revenind la inmormantare..cand omul se prapadeste..incepe haosul..e dureros pentru oricine ..dar si mai dureros e pentru cel ce traieste doar pe Pamant..pentru omul lumesc e si mai dureros..si in loc sa mediteze, sa-si planga viata sa si pe a celui mort..incep iar ritualurile..care obosesc,streseaza ..si din care iar majoritatea uita esentialul..totul se rezuma din nou..la galeti,colaci..lumanari..plansete..si in cele din urma groapa.
Nu vreau sa supar pe nimeni..dar nu stim sa traim..din pacate nu stim sa fim liberi cu adevarat! Ne facem datoria sociala, dar uitam de noi si de sufletele noastre..Uitam ca esentialul este sufletul nostru..si ceea de simtim..nu rutina care ne acapareaza si care ne face sa ne istovim..pentru niste obiceiuri care nu ne reprezinta pe toti. In spiritul traditiei nu trebuie sa ne enervam, sa ne stresam..sa devenim rigizi..si niste simple marionete..in spiritul traditiei..trebuie sa sarbatorim iubirea si moartea..ca doua elemente constitutive ale vietii ..unul este etern , iar altul trecator..

Pentru iubirea adevarata... merita mereu sa lupti

Iubirea nu face rau aproapelui; iubirea este deci implinirea legii. (Romani 13:10)

Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. (Corinteni 13,4)

Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu, ca niste fii iubiti, si umblati intru iubire, precum si Hristos ne-a iubit pe noi si S-a dat pe Sine pentru noi, prinos si jertfa lui Dumnezeu, intru miros cu buna mireasma. (Galateni 5:1-2)

Iar nadejdea nu rusineaza pentru ca iubirea lui Dumnezeu s-a varsat in inimile noastre, prin Duhul Sfant, Cel daruit noua. (Romani 5:5)

Imbracati-va, dar, ca alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si prea iubiti, cu milostivirile indurarii, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga-rabdare,
Ingaduindu-va unii pe altii si iertand unii altora, daca are cineva vreo plangere impotriva cuiva; dupa cum si Hristos v-a iertat voua, asa sa iertati si voi.
Iar peste toate acestea, imbracati-va intru dragoste, care este legatura desavarsirii. (Coloseni 3:12-14)

Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul.
Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii. (Ioan 13:34-35)

Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.
Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii sai. (Ioan 15:12-13)

Dragostea sa fie nefatarnica. Urati raul, alipiti-va de bine.
In iubire frateasca, unii pe altii iubiti-va; in cinste, unii altora dati-va intaietate. (Romani 12:9-10)

Nimanui cu nimic nu fiti datori, decat cu iubirea unuia fata de altul; ca cel care iubeste pe aproapele a implinit legea. (Romani 13:8)

Domnul sa va inmulteasca si sa prisositi in dragoste unul catre altul si catre toti. (1 Tesaloniceni 3:12)

Curatindu-va sufletele prin ascultarea de adevar, spre nefatarnica iubire de frati, iubiti-va unul pe altul, din toata inima, cu toata staruinta. (1 Petru 1:22)

Si aceasta este porunca Lui, ca sa credem intru numele lui Iisus Hristos, Fiul Sau, si sa ne iubim unul pe altul, precum ne-a dat porunca. (1 Ioan 3:23)

Iubitilor, sa ne iubim unul pe altul, pentru ca dragostea este de la Dumnezeu si oricine iubeste este nascut din Dumnezeu si cunoaste pe Dumnezeu.
Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire.
Intru aceasta s-a aratat dragostea lui Dumnezeu catre noi, ca pe Fiul Sau cel Unul Nascut L-a trimis Dumnezeu in lume, ca prin El viata sa avem.
In aceasta este dragostea, nu fiindca noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindca El ne-a iubit pe noi si a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre.
Iubitilor, daca Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, si noi datori suntem sa ne iubim unul pe altul.
Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata, dar de ne iubim unul pe altul, Dumnezeu ramane intru noi si dragostea Lui in noi este desavarsita.
Din aceasta cunoastem ca ramanem in El si El intru noi, fiindca ne-a dat din Duhul Sau.
Si noi am vazut si marturisim ca Tatal a trimis pe Fiul, Mantuitor al lumii.
Cine marturiseste ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane intru el si el in Dumnezeu.
Si noi am cunoscut si am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are catre noi. Dumnezeu este iubire si cel ce ramane in iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane intru el.
Intru aceasta a fost desavarsita iubirea Lui fata de noi, ca sa avem indraznire in ziua judecatii, fiindca precum este Acela, asa suntem si noi, in lumea aceasta.
In iubire nu este frica, ci iubirea desavarsita alunga frica, pentru ca frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desavarsit in iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindca El ne-a iubit cel dintai.
Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele sau il uraste, mincinos este! Pentru ca cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, nu poate sa-L iubeasca.
Si aceasta porunca avem de la El: cine iubeste pe Dumnezeu sa iubeasca si pe fratele sau. (1 Ioan 4:7-21)

Pentru ca suntem intr-o saptamana cu o semnificatie aparte, m-am gandit sa postez definita iubirii din biblie, cartea cartilor, si sa scriu cateva randuri folositoarea sufletului...


De-a lungul timpului am constatat ca oamenii uita cine sunt de fapt. Uita de esenta lor divina..de acea scanteie minunata ce se afla in ei. O inchid in sufletul lor si o prafuiesc...precum comorile sunt ascunse bine, departe de ochii oricarui om..asa si aceasta scanteie divina este bine ascunsa in noi..este mereu cu noi, dar noi nu vrem s-o vedem. De aceea de-a lungul timpului..omul isi uita originea si se impamanteneste . Se implica in rutina vietii si se crede una cu lucrurile ce-l inconjoara..isi vinde sufletul pentru obiectele ce-i plac..si isi face toate placerile savurand cu pasiune pe fiecare dintre ele. Se simte bine cand toate lucrurile ii aduc o oarecare binefacere senzuala..dar fara voia lui..se deda de la aspectul imaterial al vietii.devina sceptic si tot ce nu poate fi palpabil si demonstrat stiintific este inlaturat.Refuza sa mai creada in minuni iar toate acele povestiri..si intamplari le catalogheaza drept fabulati, inventi sau basme. Iubeste prea mult lumea asta..si oamenii ca sa mai acorde atentie cuiva care nu este vizibil..si care nu poate fi demonstrat. E mai comod sa refuzi sa accepti..decat sa accepti si sa te supui unei forte care te depaseste cu totul..e inacceptabil sa admiti ca esti doar un om si esti doar praf si pulbere..nu esti atat de important cum te crezi..si tot ce ti se intampla in viata..meriti pe deplin. E dificil sa iti cercetezi sufletul...e un proces prea dificil...
Ne pierdem in lumea efemera..alergand dupa bucuri constante, dar trecatoare...fiecare placere, ne ofera o bucurie..dar mai tarziu ne daruieste o tulburare sufleteasca..o neliniste pe care nu stim cum s-o rezolvam..
Mi-am dat seama singura ca a te cunoaste pe tine e cu mult mai greu decat orice pe lumea asta..e cu atat mai greu cu cat..iti dai seama ca nimic nu e batut in cuie si nimic nu poate fi pentru totdeauna...de cand ne nastem pana cand murim...viata ne ofera lectii si experiente care au menirea de a ne perfectiona..si de a ne lucra fiecare particica a inimii...avem un tel..toti dintre noi, de atins..perfectiunea.Toti spre asta tindem..si cred eu ca asta ne dorim..ce nu stim insa este ca..totul in lumea asta e perfect. Nu trebuie sa ne indoim si nu trebuie sa cercetam mai mult decat trebuie cercetat..multa gandire uneori nu duce nicaieri..intelepciunea unui om cred eu ca in asta consta..intr-un echilibru care sa-l ghideze intreaga viata..ca sa stie mereu cum se afla in raport cu lumea exterioara si interioara..
Suntem toti fii al unui Dumnezeu Creator..suntem fii dintr-o lumina pe care din pacate nu toti o vom cunoaste...viata e doar o experienta scurta..dintr-un proces cu mult mai amplu...daca ajungem sa ne detasam de lumea noastra..si sa vedem in ansamblu totul...am avea o revelatie.Revelatia ca nu suntem niciodata singuri..ca iubirea lui Dumnezeu e mereu cu noi, doar ca refuzam sa o avem.
Libertatea..despre care vorbeste Dumnezeu..este adevarata libertate asumata de fiecare particica a creatiei...fiecare om are libertatea de a decide..drumul pe care alege sa-l urmeze..alege sa-si vinda sufletul lucrurilor trecatoare sau alege sa-si puna sufletul undeva unde nimic si nimeni nu il poate lua. Ma uitam la oamenii care dupa o viata de munca si agoniseala ramasesera fara case si avere...saracii plangeau isi plangeau soarta crunta..ca o viata intreaga au economisit,s-au chinuit si in final...n-au ramas cu nimic.Prin urmare..atunci cand iubesti ceva sau pe cineva mai mult decat pe Dumnezeu...Dumnezeu iti arata cum e viata pe pamant..cat de schimbatoare si trecatoare este..si te indeamna sa-ti ridici ochii din pamantul cel trecator spre cer..si sa-ti dai seama ca nici o comoara de pe pamant nu poate fi egala cu una din cer...ne arata esenta noastra divina..si ne arata cum noi, oamenii fiind..o refuzam. E ca si cum..nefiind din lumea asta..ne nastem pentru a trai o experienta si pentru a fi testati..pentru a se vedea cati dintre noi isi reamintesc de unde vin si incotro se indreapta..cati dintre noi isi mai aduc aminte de esenta adevarata a lor..si isi dau seama cat de mult gresesc indepartandu-se de ea.
Suntem inainte de Sfintele Sarbatori de Pasti..haideti sa reflectam la adevarata esenta si nu la cum o sa petrecem sau la ce o sa mancam...sa ne consideram nesemnificativi si mici..si sa-i multumim lui Dumnezeu ca din nestiinta ne-a trezit la viata..pentru o experienta care sa ne ajute sa evoluam. Sa-i iubim pe oamenii ca pe noi insine..si sa ne vedem barna din ochii nostri in loc de paiul din ochii fratelui nostru. Sa ne gandim profund si sa ne deschidem inimile..cum spunea Parintele Arsenie :Dumnezeu n-are nevoie de cuvintele noastre, ci de inimile noastre...
Doamne ajuta si Sarbatori fericite!

de 1 aprilie..sa NU va lasati pacaliti !

Nu mai vreau sa scriu povesti de adormit copii si asta pentru ca..sunt destule asemenea povesti facute sa ne distruga si farama de gandire pe care o mai avem..
Din pacate ...rutina ne omoara treptat ..ii omoara si pe cei bogati si pe cei saraci..ii omoara si pe cei tineri si pe cei batrani...
Am ajuns o populatie trista..si poate nu e asa, dar..asta se vede..
Tinerii nostri, viitorul zilei de maine..se drogheaza la colt de blocuri..stau pe internet si ziua si noaptea, asculta muzica non-stop si..multi care nu mai suporta greutatea vietii de astazi..se sinucid! Sunt tristi..si au ajuns sa considere viata o povara, o mare plictiseala..de care trebuie sa se debaraseze intr-un anumit fel.
Batranii nostri..se chinuie sa supravietuiasca...intre promisiuni desarte..si sperante iluzorii..spera saraci sa mai poata sa traiasca de pe o zi pe alta..dar le vine greu..foarte greu.Candva erau baza societatii..dar azi ..au ajuns povara societatii..niste luptatori fara voia lor..pentru supravietuire.
Iar partea activa a populatiei..munceste..din zi si pana-n seara..pentru painea cea de toate zilele..care e vai de mama ei! E greu..pentru toti devine greu...dar.toti indura..si asta e uimitor..pesemne..or sa ne ridice intr-o buna o statuie fiecaruia dintre noi..pentru sacrificiile facute..sunt sigura de asta! Intr-o buna zi..cand vom fi bolnavii..ca in ziua de azi sa fii 100% sanatos..e un miracol..intr-o zi cand vom fi saturati de viata..dupa atata munca, nervii si stres acumulat..or sa ne ridica o statuie si or sa ne inmaneze un premiu: Premiul pentru omul de baza al societatii! Iar ziua aia ..e aproape.
Dar revenind...
Bine ca avem televiziune..si o gramada de canale de stiri! Bine ca suntem DEZinformati peste masura si prostiti peste limita..si ce e cel mai frumos ..este ca NE PLACE! Ne place sa consumam tot ceea ce este..asa cum este, fara nici un retus..ne place sa fim sclavi intr-o societate care ne cere multe, dar nu ne ofera prea multe...a da, unii inca cred in mirajul democratiei..unii inca cred in mirajul drepturilor si libertatilor individuale...Exista ele oare? Si daca exista ...oare cine le poate folosi? Toti sau numai unii dintre noi...mai "norocosi" ca s-au nascut..intr-o anumite patura sociala...Cu ce este de vina un african ca s-a nascut ..si este supus la atatea tratamente..unele si fara voia lui..cu ce este de vina ca e folosit pe post de cobai in cadrul unor experimente ? Este ademenit cu o periuta si o pasta de dinti! Va dati seama..care este pretul lui...dati-va seama ca ei n-au nici o vina pentru mizeria in care stau majoritatea celor din lumea a 3 a...dar aici intervine egoismul uman..Bine ca nu sunt eu! Bine ca nu esti tu! Noi ne plangem ca nu ni s-a marit salariul..ca nu ne-am luat nu stiu ce haina sau ce tip de masina..dar oamenii astia..care culmea, dar nu sunt putini..ei ce sa mai spuna? Oare peste ei nu rasare soarele..sau o fi o alta planeta acolo la ei..Dar vedeti nu ne gandim la ei..ne gandim la noi..si gresim..Bine ca toate bolile lumii..sunt la ei! Bine ca la ei este cea mai mare foamete! Dar lasa ca sunt ajutati!..da sunt ajutati..oare sunt ajutati? Nu cred...din pacate sclavii societatii moderne.."cobaii" ..sunt ei..si asta n-o sa putem schimba..
Noi..insa ne confruntam..cu probleme imaginare ...asa numitele probleme moderne..care sunt des mediatizate..si care ne incarca constiinta si subconstientul..ne gandim la toate prostiile posibile..dar nu ne gandim deloc ca suntem manipulati si ca mult din ce vedem si auzim e o pura minciuna..noua ne place ca fim orgoliosi si sa ne credem importanti..iar altii cu adevarat importanti...cred ca rad pe seama noastra..rad cand vad cat de mult ne "creste"nasul si cat de mult ne avantam in a avea o parere de sine..o buna parere de sine si o mare parere de sine..
Nu ne dam seama acum..ca suntm niste oamenii..muritori..si nesemnificativi..suntem niste platitori de taxe si impozite..niste consumatori..de tot ceea ce ni se induce sa consumam fara voia noastra..suntem niste consumatori de iluzii..si ducem o viata falsa multi dintre noi..In curand vom ajunge niste masinarii..sau simple unelte..alte unei societatii care ne ademeneste..sau care de fapt ne creeaza o iluzie frumoasa..dar e doar o iluzie..iar visele noastre induse..sunt doar niste vise..dar ele sunt bune pentru a ne determina sa muncim, si sa facem ceea ce trebuie nu? pentru societate..ca si ea face "multe" pentru noi..
Dar noua ne place sa ne "ascundem" chiar si de gandurile noastre cele mai urate..Ne spunem ca nimic din ce e rau nu e adevarat..si ca societate ne vrea binele..ba si mai rau..inca credem ca Viitorul e stralucit! Saracii de noi..saracii de cei carora le estre frica sa gandeasca..le este frica sa se trezeasca..poate ca acele randuri din imnul national...ar trebui retinute..cele in care se face referire la somnul cel de moarte..in care te-adancire barbarii de tirani..Ca o completare..in somnul cel de moarte..stam toti acum..si nu facem nimic, plecam capul...caci Capul plecat, sabia nu-l taie..si mergem inainte..ne refulam orice drept de a simti, de a intui si de a gandi..si ne credem profunzi..in lucruri care prin esenta lor sunt superficiale..Reflectati putin la ceea ce este cu adevarat viata noastra aici, reflectati la moarte si la viata..si nu credeti ca suntem nebuni pentru ca faceti lucrul acesta...reflectati asupra voastra si asupra interiorului vostru..sunteti cu adevarat fericiti? Vi se pare ca fericirea o dobanditi..facand un lucru ca asa e bine, ca asa trebuie..? Vi se pare ca anii vor trece si va fi mai bine? Faceti o analiza asupra vietii de pana acum..si veti vedea realitatea..caci cei ce trebuie sa se destepte o vor face, cei ce nu...vor merge inainte cu capul plecat si cu ochii legati ...spre "taiere"..o taiere a constiintei, a drepturilor si a ceea ce reprezentam de fapt..
De 1 Aprilie..va dau un singur sfat: Nu va mai lasati pacaliti!

Predestinati pentru fericire..?

Nu cred in destin si nu cred ca noi avem in viata un traseu bine definit dinainte.Afirm lucrul acesta intrucat ..daca ar fi asa,libertatea ce ne-a daruit-o creatorul nostru,Dumnezeu...ar fi ingradita si in mod sigur nu s-ar mai numi libertate.Dar Dumnezeu ne-a dat libertatea de a alege si de a ne face viata buna sau rea in functie de..felul nostru de trai si de a gandi si mai ales cred eu..in functie de credinta noastra.Aceasta libertate permite chiar sa ne luam si viata oricand dorim..si atunci eu nu cred ca mai poate fi vorba de vreun destin.Ne place noua sa ne ingradim singuri libertatea si sa ne supunem superstitiilor,destinelor imaginare,zodiacelor si mai stiu eu ce alte preocupari care nu fac altceva decat sa ne ingradeasca aceasta libertate data noua de creatorul nostru.
Oamenii sunt multi..care se lasa in voia unui destin imaginar si au ei impresia ca..destinul va decide in locul lor! Din proprie experienta si din cele citite..am ajuns la concluzia ca ..nu poti astepta sa faca destinul ceva..pentru tine cat timp..tu esti raspunzator de destinul tau si tu esti cel care iti poti face viata buna sau rea.
Singura noastra predestinare..este fericirea vesnica,este singura forma..pe care Dumnezeu a amintit-o Sfintilor Parinti..omul este predestinat spre fericirea vesnica...dar..pana acolo..multi se pierd,ratacesc si..obosesc sa o caute si sa o gaseasca.
Asa poate se explica aceasta cautare permanenta a omului..pentru fericire.Omul cauta aceasta fericire..pentru ca asa simte..dar se minte de fiecare data cand are cate o bucurie si crede ca aceea este fericirea.....bucuria e facuta pentru oamenii care nu pot spera si tinde la mai mult...nu pot sau nici nu au incercat macar.Ca sa gasesti fericirea adevarata...trebuie sa fii pregatit si trebuie sa ai multa rabdare si..speranta ca intr-o buna zi..o poti gasi.

Multe lucruri penibile se intampla in Romania!

Locuitorii comunei sucevene Marginea, disperati ca autoritatile nu au reusit sa construiasca un pod timp de opt luni, au pus mana de la mana si l-au construit singuri intr-o singura zi. Nu au terminat bine ridicarea podului ca autoritatile i-au amendat si le-au deschis dosar penal pe motiv ca au construit fara autorizatii. Primarul comunei spune ca autoritatile nu au dorit sa ii pedepseasca pe localnici si ca au fost obligate de lege("saracele autoritati", ce mai "respecta" ele legea!!! daca o respectau, de ce mama dracului nu au construit podul ala, nu intr-o zi ca oamenii, dar macar intr-o saptamana!!). Intre timp, localnicii din Marginea au mai construit fara autorizatii o sosea si alte doua poduri. Ei spun ca vor incalca legea ori de cate ori statul ii va lasa de izbeliste.

Mai multi localnici din comuna suceveana Marginea au pus mana de la mana si, pe 6 februarie, au demarat constructia unui nou pod. Vechiul pod desparte localitatea in doua. Este amplsat pe DN 17 si face legatura intre Radauti si Campulung Moldovenesc, fiind un drum extrem de frecventat. Unul dintre initiatorii lucrarii este Ghita Mafteian, de meserie constructor si locuitor al comunei. El a povestit pentru HotNews.ro istoria podului din Marginea.

“Podul de piatra a fost stricat de inundatiile din iulie anul trecut. Autoritatile ne-au promis in trei randuri ca o sa se faca podul. A fost un termen pentru octombrie anul trecut, apoi au zis ca va fi gata de Craciun. Noi am vazut ca nu se face. Nu mai puteam sta asa, fara pod. Exista o ruta de ocolire, dar si ala nu e practicabil. Asa ca am decis noi sa facem un pod provizoriu. Nu vrem noi sa intram in istorie cu podul asta, ci am vrut numai sa rezolvam problema. Asa ca am facut podul intr-o zi, fara bani”, povesteste Ghita Mafteian. Pentru continuarea articolului: http://www.hotnews.ro.

Ce poti sa mai comentezi? In tara asta se intampla lucruri absolut penibile!

Romania, tara in care diabolicul se impleteste cu meschinaria!

Din respect pentru autor...postez si eu acest articol...ar fi minunat sa se mai trezeasca si altii la realitate

Romania este tara in care diabolicul se impleteste cu meschinaria si se imbraca in "intentii frumoase". In aceasta schema se regasesc foarte multe lucruri din tara noastra. Sa luam de exemplu actele biometrice. Partea diabolica este faptul ca aceste documente sunt introduse pentru a institui un control totalitar asupra cetatenilor. Meschinaria e ca, la mijloc, e vorba de multi bani - care vor iesi din buzunarele oamenilor simpli (ce isi fac pasaport) si se vor duce catre buzunarele celor care au firmele de fabricat pasapoarte!

Un lucru pe care il regasim din plin in Romania, in special in mass-media (tv, radio, presa) dar nu numai, este necrofilia! Da, ati citit bine! La ce ma refer: la faptul ca la stirile tv se difuzeaza mai ales: accidente cu victime, crime, sinucideri etc. In limbajul "tehnic" al prezentatorilor tv, o stire "fara mortaciuni" nu face audienta. Din pacate, televiziunile (mijloacele de "informare" in general) vin in intampinarea dorintelor publicului (a multor oameni, din pacate) de a vedea sange, crime, omoruri, violenta, violuri etc.

Sa ne gandim doar la cazul ultra prezentat si comentat al hanbalistului roman ucis in Ungaria. Ce mana cereasca a fost acest caz pentru mass media din Romania! Din pacate si oamenii de rand au intrat in acest val. S-au organizat funeralii nationale, de parca ar fi murit o figura ilustra a istoriei romanesti! S-au organizat mitinguri in memoria handbalistului. Tot evenimentul a capatat o importanta colosala. Da, a murit un om! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Dar nu credeti ca ar trebui ceva decenta? Lasati-l in pace pe Marian Cozma, nu mai profitati ca niste hiene (ma refer acum la jurnalisti) de pe urma mortii lui! Fiindca un astfel de comportament e tipic de necrofil!

Ne intoarcem la schema diabolic+meschinarie+intentii "bune". Am vazut pe mai multe scoli si licee din capitala afise gigantice pe care era pusa poza handbalistului Marian Cozma si cu un mesaj de genul "Nu violentei!", o campanie sustinuta de Ministerul Educatiei, Primaria capitalei, Politia capitalei si inca vreo 2,3 institutii publice. In acelasi timp, la mai multe televiziuni, continua campania "contra violentei in scoli". E drept, nici nu e greu sa gasesti 1,2 cazuri pe saptamana pe care sa le discuti si rasdiscuti: ba ca si-au mai impartit niste elevi niste pumni; ba ca un profesor a batut un elev sau invers etc.

Am tot comentat despre aceasta campanie asa-zis "contra violentei in scoli". Faptul ca l-au bagat la mijloc si pe un mort, demonstreaza odata in plus meschinaria, indecenta si, in acest caz, necrofilia, celor care coordoneaza aceasta campanie (atat autoritatile statului cat si mass medi)! Mai ales ca, Marian Cozma, nu a fost ucis intr-o scoala, nici macar in Romania si, de fapt, imprejurarile asasinatului sunt destul de neclare. Daca ar fi ceva de protestat in cazul sau este fenomenul foarte raspandit al complicitatii dintre politie (unii politisti, sa nu generalizam) si organizatiile criminale!

Ce se urmareste prin aceasta campanie, eufemistic intitulata "contra violentei"! Pai, in primul rand se urmareste instituirea unui regim politienesc in scoli: camere de luat vedere peste tot (inclusiv in clase); tot mai multi paznici; elevii nu mai au voie sa iasa din scoli in timpul orelor etc. Scolile au fost transformate in puscarii! (Sa nu credeti cumva ca fenomenul e strict romanesc; noi n-am facut decat sa-l importam din Occident, mai ales SUA; insa, in SUA, au avut nevoie de cazuri mai serioase pentru a distruge complet libertatea elevilor, adica multi elevi impuscati de psihopati. Dealtfel, in SUA, arhitectii care proiecteaza inchisori sunt aceiasi care proiecteaza si scolile - fiindca principiul e acelasi!)

Si, desigur, intevine si meschinaria: bineinteles, exista firme care vor sa vanda aparatura de supraveghere. Si cand e vorba de contracte cu bani de la stat... criteriile sunt alea pe care le stim prea bine. Cat priveste "intentiile bune" pe care le flutura promotorii acestei campanii, totul e un praf in ochi! O minciuna! La fel cum o minciuna e, de exemplu, si campania "anti-droguri" desfasurata in scoli si licee! Pentru ca, in realitate, se doreste promovarea drogurilor in randul adolescentilor!!! Fiindca asta e rezultatul unei campanii "anti-drog"; sa atraga atentia asupra existentei drogurilor si practic sa-i tenteze pe elevi "sa incerce". Chiar daca, in mod ipocrit, li se spune "sa se fereasca de droguri". Insa orice om care are habar de un pic de psihologie sociala, stie ca de fapt rezultatul e acela care e: incurajarea consumului de droguri! Plus multi bani tocati aiurea si care se scurg in anumite buzunare!