Sentimentele sunt cele ce-mi anima viata ...si ma fac sa traiesc...
Sunt un om puternic, pentru ca un om puternic nu poate decat sa traiasca tinand capul ridicat si mergand inainte indiferent de consecinte..un om puternic din punctul meu de vedere este un om care tine la demnitate si la libertate.Sunt lucruri la care tin enorm..libertatea este cel mai de pret lucru de pe pamantul asta..poate si de aceea e bine s-o pretuim si sa nu o ingradim singuri.Omul care ne iubeste , este omul care intelege ce inseamna sa iubesti...ce inseamna sa oferi iubirea in forma ei sublima, perfecta..si altruista. Iubirea oferita pentru totdeauna nu poate fi decat o forma de iubire nepamanteana..lipsita de egoism,invidie,posesivitate..Cand iubesti nu poti fi posesiv..poti doar sa oferi toata libertatea si increderea ta ..poti doar sa faci totul pentru celalalt ,nedorind nimic in schimb..poti doar sa traiesti clipa si poti doar multumi pentru existenta celuilalt.Cand incercam sa materializam iubirea..incetul cu incetul farmecul se duce...si aici ma refer la toate acele ritualuri care nu tin de ceea ce simtim ci de ceea ce trebuie sa simtim.De ce trebuie sa traim iubirea cum ni se impune s-o traim..de ce e obligatoriu sa-i cumpar iubitului nu stiu ce cadou in nu stiu ce zi..cand poate eu nu vreau..De ce mi se spune ca pentru a iubi trebuie sa fac X si Y lucru..cat de fals imi suna aceste clisee care nu fac decat sa ne inradacineze in niste obiceiuri si ritualuri care n-au de-a face cu ceea ce simte in particular fiecare om. Un lucru pe care am ajuns sa-l dispretuiesc..
Nunta si inmormantarea
Stiu ca citind aceste randuri..oricare dintre voi va avea tendinta sa ma dezaprobe..si e oky, asta inseamna ca v-ati gandit si voi si aveti o parere.
Asta e doar parerea mea..ciudata si nonconformista.Nu tin sa fiu catalogata intr-un anumit fel...dar..mi s-a intamplat sa fiu pe un stadion..la meci, tot stadionul sa se ridice in picioare iar eu sa nu ma ridic pentru ca nu simteam nevoia.Adica..nu fac un lucru pentru ca trebuie, il fac pentru ca simt, cand simt ...
Nunta..hm..se cunosc de putin timp sau poate de ani..si hotarasc sa-si oficializeze relatia...si daca lucrurile pana atunci merg bine si intr-o forma pasnica..ei bine, din acel moment totul se schimba..dramaatic chiar!
Incepe stresul..rutina aceea nenorocita care strica totul..Strica farmecul si intelesul adevarat al unei nunti! Nunta a devenit un business..o petrecere ceva mai mare..care acapareaza nervi,banii, stres..toate neamurile si toate rudele..si cel mai tare ii acapareaza pe miri.Ei nu se mai bucura pentru decizia lor..ci..din contra..se enerveaza! Alergatura,cumparaturi..pregatiri..poze,haine..programari..invitatii..bla bla bla..telefoane...stres..din plin!
Dar culmea este ca..toti accepta de dragul rutinei..de dragul spiritului de imitatie..accepta aceasta forma de celebrare a relatiei dintre ei. In fond o data cu hotararea nunti..managerii nu mai sunt mirii..ci ceilaltii..sa-i vezi cum se ocupa fiecare sa "iasa treaba buna", cum muncesc pe branci ca furnicutele..pentru o zi de distractie si pentru o cheltuiala colosala..sau pentru o indatorare fundamentala.Ei bine..toti zic ca se merita..vine si ziua cu pricina..un "du-te vino" din care mirii nu-si mai aduc aminte mai nimic..isi aduc aminte alergatura de dinainte..si graba din ziua cu pricina..si stresul sa aiba toti ce le trebuie..dar le raman pozele si filmarile..iar asta e dovada ca s-au simtit bine in "chipurile" cea mai frumoasa zi a vietii lor..
Pe scurt: daca o sa ma marit vreodata (desi nu stiu sigur ca se va intampla asta)..fie nu-mi fac nunta, fie va fi ceva simplu si memorabil.
Inmormantarile..sunt alta tragedie a omului modern. Cand moare cineva, omul nostru spune :Doamne fereste! Acum vin eu sa intreb..de ce spui :Doamne fereste! Cum poti sa spui Doamne fereste pentru un lucru atat de uman..cum e moartea..din start..Dumnezeu nu are cum sa te fereasca de un lucru atat de natural..atat de firesc..cum e moartea sau poate cineva mai crede ca Dumnezeu il va feri de moarte..si ii va darui "viata vesnica pe pamant".Ce comic suna..dar..cititi bine..Nimeni nu este nemuritor si nu mai spuneti:Doamne fereste! Ca eu am sa completez..Pana te nimereste! Si cand te nimereste..o sa regreti ca n-ai trait fiecare clipa a vietii tale constient de tine si de viata ta! Moartea e doar o trecere..si greseala noastra e..legarea de aceasta viata..Nu am sa va predau teologie si nici religie..o sa va spun ca oamenii mai si mor..azi e unul,maine altul..nu avem ce face...o sa ne vina si noua randul..si nu se stie cand..Gandirea rationala ne spune ca..la batranete..dar nici asta nu e sigur..deci :nimic nu e sigur
Revenind la inmormantare..cand omul se prapadeste..incepe haosul..e dureros pentru oricine ..dar si mai dureros e pentru cel ce traieste doar pe Pamant..pentru omul lumesc e si mai dureros..si in loc sa mediteze, sa-si planga viata sa si pe a celui mort..incep iar ritualurile..care obosesc,streseaza ..si din care iar majoritatea uita esentialul..totul se rezuma din nou..la galeti,colaci..lumanari..plansete..si in cele din urma groapa.
Nu vreau sa supar pe nimeni..dar nu stim sa traim..din pacate nu stim sa fim liberi cu adevarat! Ne facem datoria sociala, dar uitam de noi si de sufletele noastre..Uitam ca esentialul este sufletul nostru..si ceea de simtim..nu rutina care ne acapareaza si care ne face sa ne istovim..pentru niste obiceiuri care nu ne reprezinta pe toti. In spiritul traditiei nu trebuie sa ne enervam, sa ne stresam..sa devenim rigizi..si niste simple marionete..in spiritul traditiei..trebuie sa sarbatorim iubirea si moartea..ca doua elemente constitutive ale vietii ..unul este etern , iar altul trecator..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu