de 1 aprilie..sa NU va lasati pacaliti !

Nu mai vreau sa scriu povesti de adormit copii si asta pentru ca..sunt destule asemenea povesti facute sa ne distruga si farama de gandire pe care o mai avem..
Din pacate ...rutina ne omoara treptat ..ii omoara si pe cei bogati si pe cei saraci..ii omoara si pe cei tineri si pe cei batrani...
Am ajuns o populatie trista..si poate nu e asa, dar..asta se vede..
Tinerii nostri, viitorul zilei de maine..se drogheaza la colt de blocuri..stau pe internet si ziua si noaptea, asculta muzica non-stop si..multi care nu mai suporta greutatea vietii de astazi..se sinucid! Sunt tristi..si au ajuns sa considere viata o povara, o mare plictiseala..de care trebuie sa se debaraseze intr-un anumit fel.
Batranii nostri..se chinuie sa supravietuiasca...intre promisiuni desarte..si sperante iluzorii..spera saraci sa mai poata sa traiasca de pe o zi pe alta..dar le vine greu..foarte greu.Candva erau baza societatii..dar azi ..au ajuns povara societatii..niste luptatori fara voia lor..pentru supravietuire.
Iar partea activa a populatiei..munceste..din zi si pana-n seara..pentru painea cea de toate zilele..care e vai de mama ei! E greu..pentru toti devine greu...dar.toti indura..si asta e uimitor..pesemne..or sa ne ridice intr-o buna o statuie fiecaruia dintre noi..pentru sacrificiile facute..sunt sigura de asta! Intr-o buna zi..cand vom fi bolnavii..ca in ziua de azi sa fii 100% sanatos..e un miracol..intr-o zi cand vom fi saturati de viata..dupa atata munca, nervii si stres acumulat..or sa ne ridica o statuie si or sa ne inmaneze un premiu: Premiul pentru omul de baza al societatii! Iar ziua aia ..e aproape.
Dar revenind...
Bine ca avem televiziune..si o gramada de canale de stiri! Bine ca suntem DEZinformati peste masura si prostiti peste limita..si ce e cel mai frumos ..este ca NE PLACE! Ne place sa consumam tot ceea ce este..asa cum este, fara nici un retus..ne place sa fim sclavi intr-o societate care ne cere multe, dar nu ne ofera prea multe...a da, unii inca cred in mirajul democratiei..unii inca cred in mirajul drepturilor si libertatilor individuale...Exista ele oare? Si daca exista ...oare cine le poate folosi? Toti sau numai unii dintre noi...mai "norocosi" ca s-au nascut..intr-o anumite patura sociala...Cu ce este de vina un african ca s-a nascut ..si este supus la atatea tratamente..unele si fara voia lui..cu ce este de vina ca e folosit pe post de cobai in cadrul unor experimente ? Este ademenit cu o periuta si o pasta de dinti! Va dati seama..care este pretul lui...dati-va seama ca ei n-au nici o vina pentru mizeria in care stau majoritatea celor din lumea a 3 a...dar aici intervine egoismul uman..Bine ca nu sunt eu! Bine ca nu esti tu! Noi ne plangem ca nu ni s-a marit salariul..ca nu ne-am luat nu stiu ce haina sau ce tip de masina..dar oamenii astia..care culmea, dar nu sunt putini..ei ce sa mai spuna? Oare peste ei nu rasare soarele..sau o fi o alta planeta acolo la ei..Dar vedeti nu ne gandim la ei..ne gandim la noi..si gresim..Bine ca toate bolile lumii..sunt la ei! Bine ca la ei este cea mai mare foamete! Dar lasa ca sunt ajutati!..da sunt ajutati..oare sunt ajutati? Nu cred...din pacate sclavii societatii moderne.."cobaii" ..sunt ei..si asta n-o sa putem schimba..
Noi..insa ne confruntam..cu probleme imaginare ...asa numitele probleme moderne..care sunt des mediatizate..si care ne incarca constiinta si subconstientul..ne gandim la toate prostiile posibile..dar nu ne gandim deloc ca suntem manipulati si ca mult din ce vedem si auzim e o pura minciuna..noua ne place ca fim orgoliosi si sa ne credem importanti..iar altii cu adevarat importanti...cred ca rad pe seama noastra..rad cand vad cat de mult ne "creste"nasul si cat de mult ne avantam in a avea o parere de sine..o buna parere de sine si o mare parere de sine..
Nu ne dam seama acum..ca suntm niste oamenii..muritori..si nesemnificativi..suntem niste platitori de taxe si impozite..niste consumatori..de tot ceea ce ni se induce sa consumam fara voia noastra..suntem niste consumatori de iluzii..si ducem o viata falsa multi dintre noi..In curand vom ajunge niste masinarii..sau simple unelte..alte unei societatii care ne ademeneste..sau care de fapt ne creeaza o iluzie frumoasa..dar e doar o iluzie..iar visele noastre induse..sunt doar niste vise..dar ele sunt bune pentru a ne determina sa muncim, si sa facem ceea ce trebuie nu? pentru societate..ca si ea face "multe" pentru noi..
Dar noua ne place sa ne "ascundem" chiar si de gandurile noastre cele mai urate..Ne spunem ca nimic din ce e rau nu e adevarat..si ca societate ne vrea binele..ba si mai rau..inca credem ca Viitorul e stralucit! Saracii de noi..saracii de cei carora le estre frica sa gandeasca..le este frica sa se trezeasca..poate ca acele randuri din imnul national...ar trebui retinute..cele in care se face referire la somnul cel de moarte..in care te-adancire barbarii de tirani..Ca o completare..in somnul cel de moarte..stam toti acum..si nu facem nimic, plecam capul...caci Capul plecat, sabia nu-l taie..si mergem inainte..ne refulam orice drept de a simti, de a intui si de a gandi..si ne credem profunzi..in lucruri care prin esenta lor sunt superficiale..Reflectati putin la ceea ce este cu adevarat viata noastra aici, reflectati la moarte si la viata..si nu credeti ca suntem nebuni pentru ca faceti lucrul acesta...reflectati asupra voastra si asupra interiorului vostru..sunteti cu adevarat fericiti? Vi se pare ca fericirea o dobanditi..facand un lucru ca asa e bine, ca asa trebuie..? Vi se pare ca anii vor trece si va fi mai bine? Faceti o analiza asupra vietii de pana acum..si veti vedea realitatea..caci cei ce trebuie sa se destepte o vor face, cei ce nu...vor merge inainte cu capul plecat si cu ochii legati ...spre "taiere"..o taiere a constiintei, a drepturilor si a ceea ce reprezentam de fapt..
De 1 Aprilie..va dau un singur sfat: Nu va mai lasati pacaliti!

Predestinati pentru fericire..?

Nu cred in destin si nu cred ca noi avem in viata un traseu bine definit dinainte.Afirm lucrul acesta intrucat ..daca ar fi asa,libertatea ce ne-a daruit-o creatorul nostru,Dumnezeu...ar fi ingradita si in mod sigur nu s-ar mai numi libertate.Dar Dumnezeu ne-a dat libertatea de a alege si de a ne face viata buna sau rea in functie de..felul nostru de trai si de a gandi si mai ales cred eu..in functie de credinta noastra.Aceasta libertate permite chiar sa ne luam si viata oricand dorim..si atunci eu nu cred ca mai poate fi vorba de vreun destin.Ne place noua sa ne ingradim singuri libertatea si sa ne supunem superstitiilor,destinelor imaginare,zodiacelor si mai stiu eu ce alte preocupari care nu fac altceva decat sa ne ingradeasca aceasta libertate data noua de creatorul nostru.
Oamenii sunt multi..care se lasa in voia unui destin imaginar si au ei impresia ca..destinul va decide in locul lor! Din proprie experienta si din cele citite..am ajuns la concluzia ca ..nu poti astepta sa faca destinul ceva..pentru tine cat timp..tu esti raspunzator de destinul tau si tu esti cel care iti poti face viata buna sau rea.
Singura noastra predestinare..este fericirea vesnica,este singura forma..pe care Dumnezeu a amintit-o Sfintilor Parinti..omul este predestinat spre fericirea vesnica...dar..pana acolo..multi se pierd,ratacesc si..obosesc sa o caute si sa o gaseasca.
Asa poate se explica aceasta cautare permanenta a omului..pentru fericire.Omul cauta aceasta fericire..pentru ca asa simte..dar se minte de fiecare data cand are cate o bucurie si crede ca aceea este fericirea.....bucuria e facuta pentru oamenii care nu pot spera si tinde la mai mult...nu pot sau nici nu au incercat macar.Ca sa gasesti fericirea adevarata...trebuie sa fii pregatit si trebuie sa ai multa rabdare si..speranta ca intr-o buna zi..o poti gasi.

Multe lucruri penibile se intampla in Romania!

Locuitorii comunei sucevene Marginea, disperati ca autoritatile nu au reusit sa construiasca un pod timp de opt luni, au pus mana de la mana si l-au construit singuri intr-o singura zi. Nu au terminat bine ridicarea podului ca autoritatile i-au amendat si le-au deschis dosar penal pe motiv ca au construit fara autorizatii. Primarul comunei spune ca autoritatile nu au dorit sa ii pedepseasca pe localnici si ca au fost obligate de lege("saracele autoritati", ce mai "respecta" ele legea!!! daca o respectau, de ce mama dracului nu au construit podul ala, nu intr-o zi ca oamenii, dar macar intr-o saptamana!!). Intre timp, localnicii din Marginea au mai construit fara autorizatii o sosea si alte doua poduri. Ei spun ca vor incalca legea ori de cate ori statul ii va lasa de izbeliste.

Mai multi localnici din comuna suceveana Marginea au pus mana de la mana si, pe 6 februarie, au demarat constructia unui nou pod. Vechiul pod desparte localitatea in doua. Este amplsat pe DN 17 si face legatura intre Radauti si Campulung Moldovenesc, fiind un drum extrem de frecventat. Unul dintre initiatorii lucrarii este Ghita Mafteian, de meserie constructor si locuitor al comunei. El a povestit pentru HotNews.ro istoria podului din Marginea.

“Podul de piatra a fost stricat de inundatiile din iulie anul trecut. Autoritatile ne-au promis in trei randuri ca o sa se faca podul. A fost un termen pentru octombrie anul trecut, apoi au zis ca va fi gata de Craciun. Noi am vazut ca nu se face. Nu mai puteam sta asa, fara pod. Exista o ruta de ocolire, dar si ala nu e practicabil. Asa ca am decis noi sa facem un pod provizoriu. Nu vrem noi sa intram in istorie cu podul asta, ci am vrut numai sa rezolvam problema. Asa ca am facut podul intr-o zi, fara bani”, povesteste Ghita Mafteian. Pentru continuarea articolului: http://www.hotnews.ro.

Ce poti sa mai comentezi? In tara asta se intampla lucruri absolut penibile!

Romania, tara in care diabolicul se impleteste cu meschinaria!

Din respect pentru autor...postez si eu acest articol...ar fi minunat sa se mai trezeasca si altii la realitate

Romania este tara in care diabolicul se impleteste cu meschinaria si se imbraca in "intentii frumoase". In aceasta schema se regasesc foarte multe lucruri din tara noastra. Sa luam de exemplu actele biometrice. Partea diabolica este faptul ca aceste documente sunt introduse pentru a institui un control totalitar asupra cetatenilor. Meschinaria e ca, la mijloc, e vorba de multi bani - care vor iesi din buzunarele oamenilor simpli (ce isi fac pasaport) si se vor duce catre buzunarele celor care au firmele de fabricat pasapoarte!

Un lucru pe care il regasim din plin in Romania, in special in mass-media (tv, radio, presa) dar nu numai, este necrofilia! Da, ati citit bine! La ce ma refer: la faptul ca la stirile tv se difuzeaza mai ales: accidente cu victime, crime, sinucideri etc. In limbajul "tehnic" al prezentatorilor tv, o stire "fara mortaciuni" nu face audienta. Din pacate, televiziunile (mijloacele de "informare" in general) vin in intampinarea dorintelor publicului (a multor oameni, din pacate) de a vedea sange, crime, omoruri, violenta, violuri etc.

Sa ne gandim doar la cazul ultra prezentat si comentat al hanbalistului roman ucis in Ungaria. Ce mana cereasca a fost acest caz pentru mass media din Romania! Din pacate si oamenii de rand au intrat in acest val. S-au organizat funeralii nationale, de parca ar fi murit o figura ilustra a istoriei romanesti! S-au organizat mitinguri in memoria handbalistului. Tot evenimentul a capatat o importanta colosala. Da, a murit un om! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Dar nu credeti ca ar trebui ceva decenta? Lasati-l in pace pe Marian Cozma, nu mai profitati ca niste hiene (ma refer acum la jurnalisti) de pe urma mortii lui! Fiindca un astfel de comportament e tipic de necrofil!

Ne intoarcem la schema diabolic+meschinarie+intentii "bune". Am vazut pe mai multe scoli si licee din capitala afise gigantice pe care era pusa poza handbalistului Marian Cozma si cu un mesaj de genul "Nu violentei!", o campanie sustinuta de Ministerul Educatiei, Primaria capitalei, Politia capitalei si inca vreo 2,3 institutii publice. In acelasi timp, la mai multe televiziuni, continua campania "contra violentei in scoli". E drept, nici nu e greu sa gasesti 1,2 cazuri pe saptamana pe care sa le discuti si rasdiscuti: ba ca si-au mai impartit niste elevi niste pumni; ba ca un profesor a batut un elev sau invers etc.

Am tot comentat despre aceasta campanie asa-zis "contra violentei in scoli". Faptul ca l-au bagat la mijloc si pe un mort, demonstreaza odata in plus meschinaria, indecenta si, in acest caz, necrofilia, celor care coordoneaza aceasta campanie (atat autoritatile statului cat si mass medi)! Mai ales ca, Marian Cozma, nu a fost ucis intr-o scoala, nici macar in Romania si, de fapt, imprejurarile asasinatului sunt destul de neclare. Daca ar fi ceva de protestat in cazul sau este fenomenul foarte raspandit al complicitatii dintre politie (unii politisti, sa nu generalizam) si organizatiile criminale!

Ce se urmareste prin aceasta campanie, eufemistic intitulata "contra violentei"! Pai, in primul rand se urmareste instituirea unui regim politienesc in scoli: camere de luat vedere peste tot (inclusiv in clase); tot mai multi paznici; elevii nu mai au voie sa iasa din scoli in timpul orelor etc. Scolile au fost transformate in puscarii! (Sa nu credeti cumva ca fenomenul e strict romanesc; noi n-am facut decat sa-l importam din Occident, mai ales SUA; insa, in SUA, au avut nevoie de cazuri mai serioase pentru a distruge complet libertatea elevilor, adica multi elevi impuscati de psihopati. Dealtfel, in SUA, arhitectii care proiecteaza inchisori sunt aceiasi care proiecteaza si scolile - fiindca principiul e acelasi!)

Si, desigur, intevine si meschinaria: bineinteles, exista firme care vor sa vanda aparatura de supraveghere. Si cand e vorba de contracte cu bani de la stat... criteriile sunt alea pe care le stim prea bine. Cat priveste "intentiile bune" pe care le flutura promotorii acestei campanii, totul e un praf in ochi! O minciuna! La fel cum o minciuna e, de exemplu, si campania "anti-droguri" desfasurata in scoli si licee! Pentru ca, in realitate, se doreste promovarea drogurilor in randul adolescentilor!!! Fiindca asta e rezultatul unei campanii "anti-drog"; sa atraga atentia asupra existentei drogurilor si practic sa-i tenteze pe elevi "sa incerce". Chiar daca, in mod ipocrit, li se spune "sa se fereasca de droguri". Insa orice om care are habar de un pic de psihologie sociala, stie ca de fapt rezultatul e acela care e: incurajarea consumului de droguri! Plus multi bani tocati aiurea si care se scurg in anumite buzunare!

About Bob Marley

Nume: Robert Nesta Marley, cunoscut si sub numele de Tuff GongInstrumente: voce, chitara, percutieStiluri de muzica abordate: reggae, reggae rock, ska.

Bob Marley (6 februarie 1945 - 11 mai 1981) este cel mai cunoscut cantaret de muzica reggae. Nascut intr-un sat mic din Saint Ann Parish, Jamaica, acesta are si descendenta engleza. Dupa moartea tatalui sau in 1955 s-a mutat impreuna cu mama sa in Trenchtown. Mentorul sau a fost Joe Higgs. In anul 1963 Bob Marley, Bunny Livingston, Peter McIntosh, Junior Braithwaite, Beverley Kelso si Cherry Smith au format grupul The Wailers. In anul 1966 Braithwaite, Kelso si Smith au parasit The Wailers. Bob Marley a devenit membru al miscarii "Rastafari" si a inceput sa poarte dreadlocks, semnul sau distinctiv. In anul 1974 The Wailers se despart definitiv, desi Marley a continuat sa inregistreze sub numele "Bob Marley & The Wailers". Primul hit international a fost "No Woman, No Cry" in anul 1975. La sfarsitul anului 1976 Marley pareseste Jamaica si se muta in Anglia. In iulie 1977 a fost diagnosticat cu cancer la degetul mare, provocat de o rana din timpul unui meci de fotbal. Acesta a refuzat sa il amputeze din cauza credintei sale, conform careia trupul trebuie sa fie intreg. Din aceasta cauza cancerul a avansat si a afectat ficatul, plamanii, stomacul si creierul. In ultimele sale zile din viata acesta era foarte bolnav si a ajuns intr-un spital din Miami, Florida pentru ingrijiri medicale. Bob Marley s-a stins din viata in dimineata zilei de 11 mai 1981 la varsta de doar 36 de ani.

Demn de citit 2

Invatamantul de astazi

Învăţământul este menit să creeze personalităţi organice. Acestea sunt conştiente că viaţa este un sistem de interdependenţe multiple şi îşi pun, din proprie voinţă, viaţa în slujba unui principiu moral supraordonator.
Ancorarea profundă în spiritualitatea şi experienţa neamului lor le ajută să reacţioneze eficient în faţa dificultăţilor, chiar şi atunci când se ivesc pe neaşteptate. Acum însă, şcoala creează tipul omului universal - de nicăieri şi de peste tot, lipsit de viziunea globală asupra lumii şi a existenţei. Rupt de tradiţie şi de mediul în care a trăit, acest om este incapabil să facă faţă neprevăzutului. Orice bandă politică îl poate manipula, fără ca el să bage măcar de seamă. Îi stă în putere să se autoredreseze individual, utilizând pârghii precum: gândirea, cultura, munca, cinstea, economia, gimnastica, meditaţia, contemplaţia şi rugăciunea.
O investigare, amănunţită, a procesului istoric ce a condus la deprecierea învăţământului românesc este întreprinsă de Nicolae Iorga. Acesta comentează: “Idealul educaţiei e să dezvolţi ceea ce există ca înclinaţie în om şi să nu încerci a-i da însuşiri ce nu se găsesc, ca punct de plecare în însăşi fiinţa lui”
1.“Şcoala are datoria de-a ajuta societatea, de-a merge mână-n mână cu ea, şi nu de a-i sta în cale. Fiecare şcoală trebui să iasă din (să reflecte n.n.) nevoile societăţii, care trebui cunoscute şiînălţate, ca să ajungă la forma pe care s-oservească şcoala”
2.“Evul mediu – bazat pe iniţiativa individuală şi pe cea colectivă – avea nevoie de (îngăduia pen.n.) orice fel de oameni, care se uneau de la sine:nu-i trebuia un om tip. Omul era pregătit pentru o viaţă spontana.În acel Ev Mediu, dacă erai creştin, Biserica te creştea ca pe fiul ei, acolo ţi se dădea lecţia de catehism; acolo învăţai rugăciunile, învăţai săciteşti, să scrii. Meşteşugar voiai să te faci, îl alegeai ca profesor pe meşterul cel mai bun. ApoiUniversitatea: aceasta era un învăţământ absolut liber. Profesorul trata orice chestiune voia, şi aşa cum voia el, iar studentul îl asculta numai dacă îl interesa


A venit, pe urmă, vremea stăpânirii monarhilor. Suveranul modern avea nevoie de buni supuşi. Toate erau aşa întocmite ca să pregătească pe bunul cetăţean, omul cu credinţă faţă de suveran, bun ostaş şi, mai ales, bun contribuabil. Dar învăţământul acesta nu mergea până jos. Şcoala primară n-a existat până la revoluţia franceză. Erau doar anume (câţiva n.n.) călugări care învăţau pe aceia care doreau.Revoluţia franceză, ca şi cea sovietică, avea nevoie de anumiţi oameni; ei îi trebuia să creeze tipul revoluţionarului. De aceea, a înlăturat toate formele mai vechi de învăţământ, cu aceeaşi neîmpăcată ură căreia i-au căzut jertfă atâtea din aşezămintele capabile încă de viaţă ale vechiiFrancii. Creatori fără rezerve, revoluţionarii au inţeles să facă nou în toate, dândcontemporanilorceea ce le trebuia pentru a nu fi oameni de curte şi de lume, ci cetăţeni luptători. Se creează, astfel, şcoala publică, comună tuturora şi gratuită.Vine apoi Napoleon, care, voind să stăpânească lumea în toate, făcu din tot sistemul său politic o imensă maşină, admirabilă prin puterea şi regularitatea ei aproape militară, care-ipermiteau să fie pusă în mişcare de un singur om.


Şcoala lui făcea un fel de automat în mâna puterii centrale, îmbina mecanic oameni croiţi (educaţi n.n.) pe acelaşi tip, fără îngăduinţa varietăţilor individuale. Ea (instituţia şcolii n.n.) trebuia să fie un fel de fabrică de produs oameni, pe care statul poate să-i întrebuinţeze pentru scopurile sale.Pentru a crea individul ascultător ca un soldat, Napoleon creă şcoala-cazarmă, cuprinsă într-oconstrucţie de nemiloase linii drepte, care trebuia să primească, în toate treptele ei, un singurimpuls, iar acesta să plece de la monarhul singur. Şeful enormei cazărmi şcolare e rectorul de Academie, care dispune, în Universitate şi în licee, de o întreagă oaste disciplinată de profesori, inspectori etc4”.
Aşadar, în timp ce “universitatea medievală era o şcoală de cugetare personală, la care venea studentul numai dacă îi plăcea cugetarea profesorului, astăzi, universitatea este o şcoală de specialităţi, nelegate între ele , fără nici un fel de spirit comun şi (mai mult n.n.), aceste creaţiuni au un scop care nu e în societate, ci peste ea şi, poate, chiar împotriva ei. S-a creat tipul omului abstract, în afară (rupt n.n.) de orice tradiţie şi de orice împrejurări în care ar avea detrăit, omul care ştie dinainte unde va fi aşezat, ce gesturi va face în fiecare moment, omul pentrucare neprevăzutul n-are nici o importanţă (incapabil să facă faţă oricărei schimbări neaşteptate a condiţiilor sale de existenţă n.n.).

Şcoala fiind în afară de viaţă, învăţându-te să nu ţii cont de nimic ce e dincolo de casta cultă,duce la o şcolarizare formală a omenirii. De aici a ieşit (rezultat n.n.) o umanitate scăzută, lipsită de energie şi de entuziasm, lipsită de putinţa de a acţiona şi de a reacţiona, o umanitate împuţinată şi strâmbată”. De aceea, dacă “şcoala de odinioară era contactul dintre cineva care vrea să înveţe şi cineva care ştie”, astăzi (ca să înveţi n.n.) eşti silit, de multe ori, să te duci la tot felul de imbecili cu atestate, care nu cunosc, nici pe departe, ceea ce au pretenţia să te înveţe”
Aşa, “se creează acum, pentru o lume neorganică, un tip de om universal, omul care e de nicăieri şi de peste tot, omul în afară (rupt n.n.) de tradiţie, în afară (înstrăinat n.n.) de mediul în care a trăit; iar de societatea aceasta nenorocită, intrată în tipicul şcolii, oricine poate abuza, orice aventurier sau orice bandă politică se poate face stăpânul ei” - speculându-i cu abilitate lipsa stilului, adică, după cum se exprimă Mircea Eliade, “a vieţii proprii, ierarhice si ritmice aadevărurilor (informaţiilor fiabile n.n.) adunate”… ,,Autoaparare pshihica'' Radu Mihai Crisan

Un articol demn de retinut

Douăzeci şi două de sfaturi practice pentru a rezista manipulărilor

1. Încercaţi să jucaţi cu dumneavoastră înşivă, din când în când, rolul de "avocat al diavolului", combătându-vă propria imagine, concepţiile pe care le consideraţi de nezdruncinat, prejudecăţile, comportamentul, sentimentele. Veţi ajunge astfel să vă cunoaşteţi mai bine, să vă descoperiţi punctele slabe ori rigidităţile, dar poate şi calităţi pe care nu vi le-aţi pus în valoare. Încercaţi să vă priviţi cu alţi ochi, mereu din alte perspective, pentru a înţelege mai bine care este părerea celorlalţi despre dumneavoastră.
2. Exersaţi rostirea unor expresii precum: "Am greşit", "Îmi pare rău", "E vina mea", "Am învăţat ceva din greşeala asta".
3. Fiţi atenţi la perspectiva din care alţii încearcă să prezinte, să încadreze o problemă, o situaţie, o anume opinie. Acceptând necondiţionat premisele lor, le oferiţi din start un avantaj substan­ţial. Fiţi pregătiţi pentru eventualitatea de a respinge de la bun început, în întregime, punctul lor de vedere şi de a veni cu varianta dumneavoastră. Feriţi-vă să treceţi la discutarea detaliilor înainte de a vedea dacă problema, în totalitatea ei, nu este cumva greşit pusă. De multe ori agenţii de influenţă îşi atrag inter­locutorul în discuţii pe marginea unei probleme, pentru ca abia când e prea târziu acesta să-şi dea seama că întreaga problemă era artificial creată. Spre exemplu, după revoluţia din 1989, regimul de la Bucureşti a făcut nenumărate presiuni asupra zia­riştilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit să le cuprindă legea presei. Ziarele independente însă au pus problema cu totul altfel: era într-adevăr necesară legea presei sau apariţia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzură informaţională?
4. Acceptaţi pierderile pe termen scurt (în bani, timp, efort, sau chiar respect faţă de propria dumneavoastră persoană) pentru a vă păstra independenţa. Lăsându-vă atraşi cu uşurinţă de mirajul unor avantaje imediate, puteţi cădea în capcane foarte pericu­loase, iar suferinţa produsă de apariţia disonanţei cognitive va fi incomparabil mai mare decât cea provocată de nemulţumiri sau de necazuri trecătoare. Acceptaţi micile pierderi şi gândiţi-vă că ele vă sunt învăţătură de minte pentru a nu mai greşi în viitor.
5. Puneţi imediat piciorul în prag atunci când sunteţi ne­mulţumit, agasat, sau când suferiţi din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Exersaţi-vă în a spune:,,Pot trăi şi fără dragostea (prietenia) ta, chiar dacă la început îmi va fi greu. Dacă vrei să mai fim împreună (prieteni), încetează să mai faci lucrul ăsta şi obişnuieşte-te să faci asta", sau: "Pot supravieţui fără favorurile dumneavoastră, dacă vreţi să rămânem în relaţii bune, gândiţi-vă să mă trataţi cu mai mult respect" ş.a.m.d. În caz că nu sunteţi luat(ă) în serios, chiar după avertismente repetate, pregătiţi-vă să vă detaşaţi (despărţiţi) total de persoana respectivă.
6. Evitaţi întotdeauna să luaţi hotărâri pripite, mai ales în situaţii care vă sunt neclare. Mulţi agenţi de influenţă exagerează graba cu care trebuie să răspundeţi, presându-vă, pentru a nu vă da timp de gândire. Judecaţi problema la rece, luaţi-vă un răgaz suficient, căutaţi surse suplimentare de informaţii asupra subiec­tului şi abia apoi puneţi-vă semnătura.
7. Întotdeauna când ceva vi se pare neclar, insistaţi cu între­bările până ce vă lămuriţi complet. Nu-i lăsaţi pe agenţii de in­fluenţă să vă facă să vă simţiţi prost şi astfel să vă reducă la tăcere, în foarte multe cazuri, explicaţiile superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare, dar şi ale superficialităţii şi incom­petenţei celui chipurile atotştiutor.
8. Exersaţi-vă în descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situaţiilor întâlnite la fiecare pas, indiferent cât de banale ar părea: rolul uniformelor, substratul diverselor relaţii interper-sonale, intenţiile reale ale diverşilor vorbitori, rolul nescris al unor legi şi regulamente. Încercaţi să vă explicaţi ce s-a urmărit prin promovarea unor anumite concepţii arhitectonice, care sunt tentativele de manipulare prin afişarea diverselor simboluri sau sigle, ce interese se ascund sub unele alianţe de circumstanţă, prin ce mijloace este obţinut acceptul sau ataşamentul unora sau al altora faţă de anumite idei, organizaţii sau lideri, cum acţionează asupra individului presiunea grupului social din care face parte, ce se poate citi printre rânduri în articolele din ziare ş.a.m.d. Poate fi un joc interesant, dar şi foarte util.
9. Fiţi atent(ă) la regulile impuse de gazde, atunci când sunteţi în rolul oaspetelui. Uneori respectarea instinctivă a acestora (pentru a nu da dovadă de impoliteţe) vă poate limita drastic libertatea de exprimare, de acţiune şi chiar de alegere. Priviţi cu detaşare regulile de protocol, respectaţi-le, dar nu într-o asemenea măsură, încât să renunţaţi la a vă mai expune deschis părerile. Încercaţi din când în când să jucaţi rolul nonconfor-mistului. Reacţiile celor din jur vă vor putea demonstra dacă au sau nu intenţii ascunse.
10. Nu acordaţi credit soluţiilor simple în cazul unor pro­bleme personale, sociale sau politice complexe.
11. Amintiţi-vă că nu există dragoste sau prietenie totala, necondiţionată, din partea unui străin, la prima vedere. Fiţi foarte atenţi la cei care încearcă să vi se "bage sub piele" şi încercaţi să aflaţi ce anume urmăresc să obţină de la dumneavoastră. Însă chiar şi în cadrul relaţiilor obişnuite de prietenie sau de iubire, reţineţi că acestea pot fi verificate numai în timp. De asemenea, este imposibil ca ele să reziste dacă unul numai dă, iar celălalt doar primeşte. Încrederea, adevărata dragoste sau prietenie au la bază reciprocitatea şi respectul faţă de celălalt.
12. Dacă ajungeţi într-o situaţie socială nouă, într-un anturaj nou, într-o companie nefamiliară, încercaţi imediat să aflaţi de pe ce poziţie puteţi intra în contact cu cei din jur şi care sunt principalii agenţi de influenţă ai grupului. Intraţi pe "lungimea de undă" a acestora, aflaţi cât mai multe amănunte despre ei, "citiţi-le" preferinţele, orgoliile, preocupările, flataţi-i dacă e cazul, încercaţi să descifraţi ce urmăresc şi apoi căutaţi soluţiile cele mai bune pentru a rezolva problemele ce se pot ivi.
13. Evitaţi situaţiile total nefamiliare, în care nu vă puteţi manifesta libertatea de acţiune sau de exprimare. Dacă totuşi vă aflaţi într-o asemenea situaţie, începeţi cu testarea limitelor ce vă sunt impuse. Acceptaţi un preţ mai mic pentru a vă elibera, în loc să vă supuneţi unor suferinţe greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca rămânerea într-o astfel de situaţie.
14. Nu vă dezvăluiţi sentimentele, dorinţele ascunse, slăbiciunile sau limitele în faţa oricui. Amintiţi-vă că, uneori, chiar şi cel mai bun prieten vă poate trăda sau vă poate exploata cu ajutorul acestor destăinuiri.
15. Obişnuiţi-vă cu momentele de detaşare emoţionaă, mai ales atunci când doriţi să analizaţi cu atenţie ă anumită problemă. Exersaţi-vă în păstrarea calmului şi a sângelui rece, în confrun­tările cu cei care încearcă să va manipuleze. De foarte multe ori ei urmăresc să vă enerveze special pentru a vă crea momente de vulnerabilitate de care să se folosească în a vă îngenunchea.
16. Nu vă lăsaţi la cheremul lăcomiei şi al satisfacerii orgo­liului personal. Agenţii de influenţă ştiu foarte bine cum să vă exploateze aceste slăbiciuni pentru a profita de pe urma dumnea­voastră sau chiar pentru a vă supune în cele din urmă. Rezistaţi ademenirilor, linguşelilor, bârfelor, iar dacă vă simţiţi nesigur(ă) şi nu ştiţi cum să procedaţi, gândiţi-vă la persoana pe care o consideraţi un exemplu de onestitate şi stăpânire de sine şi imaginaţi-vă cum ar proceda aceasta în locul dumneavoastră.
17. Acceptaţi schimbul de idei, analizaţi la rece opiniile sau concepţiile ce nu coincid cu ale dumneavoastră, mai ales când sunt susţinute de argumente concrete, încercaţi să vă puneţi în locul celor cu care vă confruntaţi ideile, pentru a vedea mai bine unde greşesc ei sau unde greşiţi dumneavoastră.
18. Identificaţi momentele în care simţiţi un sentiment de vină şi încercaţi să-i aflaţi originea. Vedeţi dacă nu vă este indus în mod artificial pentru a vă determina să acţionaţi într-un anume fel. În general, nu luaţi decizii pentru a scăpa de sentimentul de vină. Acceptaţi-l ca pe o componentă inevitabilă a firii umane, dar nu acţionaţi sub imperiul său.
19. Acţionaţi pe deplin conştient în toate situaţiile. Nu luaţi decizii doar pentru că "aşa trebuie" sau pentru că aşa v-a intrat în reflex. Încercaţi să vedeţi care anume reflexe corespund con­vingerilor dumneavoastră intime şi care v-au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare.
20. Gândiţi-vă că, uneori, consecvenţa poate conduce la rigi­ditate. Dacă în urma unei analize detaşate vă daţi seama că aţi greşit, nu persistaţi în greşeală doar de dragul consecvenţei.
21. Autorităţile legitime trebuie respectate, dar cei care se erijează în autorităţi fără a avea legitimitate trebuie supuşi unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce îi animă şi pentru a găsi calea de a-i respinge.
22. Vociferările sau reacţiile emoţionale nu sunt suficiente pentru contracararea actelor de inechitate sau de injustiţie. Pentru a lupta împotriva oricăror abuzuri trebuie să vă asumaţi deschis opţiunea şi să le înfruntaţi până la capăt, indiferent de consecinţe.
Bogdan Ficeac,,Tehnici de manipulare''